Albert Einstein

Citate de Albert Einstein, de la Wikicitat

Albert Einstein (14 martie 1879 - 18 aprilie 1955), fizician german. Este cunoscut mai ales pentru Teoria relativităţii, dar a contribuit şi în alte arii ale fizicii. A devenit faimos pentru explicaţia sa a efectului fotoelectric (pentru care a câştigat premiul Nobel), fiind de asemenea un pionier în mecanica cuantică. Ca om de ştiinţă evreu, el a fost nevoit să părăsească Germania nazistă, dar trebuie menţionat faptul că el nu credea în noţiunea tradiţională a unui Dumnezeu personal, ci mai degrabă Îl percepea ca pe o entitate superpersonală, fiind inspirat de ideile lui Baruch Spinoza şi Arthur Schopenhauer, după spusele sale. Format:Fapt

[modifică] Sursă cunoscută

• A fost desigur o minciună ceea ce aţi citit despre convingerile mele religioase, o minciună care este repetată sistematic. Nu cred într-un Dumnezeu personal, şi niciodată nu am negat asta, dar am afirmat-o clar. Dacă există ceva religios în mine, aceasta este admiraţia fără limite faţă de structura lumii atât cât ne-o poate dezvălui ştiinţa.
  • Albert Einstein: The Human Side. New Glimpses from his Archives,Helen Dukas şi Banesh Hoffmann,Princeton University Press

• Dezvoltarea ştiinţei occidentale se bazează pe două mari descoperiri - invenţia sistemului de logică formală (in geometria euclidiană) de către filozofii greci, şi descoperirea posibilităţii de a afla relaţii cauzale prin experiment sistematic (în Renaştere). După părerea mea, nu trebuie sa ne mirăm că învăţaţii chinezi nu au parcurs aceşti paşi. Lucrul uimitor este că aceste descoperiri pur şi simplu au avut loc.
  • Cleopatra's Nose, Essays on the Unexpected, Daniel J Boorstin (1995), New York: Vintage Books, p. 3

• Conceptele care s-au dovedit a fi utile în a ordona lucrurile, dobândesc cu uşurinţă o asemenea autoritate asupra noastră încât le uităm originile terestre şi le acceptăm ca un dat imuabil. Astfel, ele pot fi considerate "necesităţi ale gândirii", "dat-uri apriorice", etc. Calea progresului ştiinţific este adesea blocată pe termen lung de asemenea erori. Prin urmare, nu este în nici un caz un joc inutil dacă ne obişnium să analizăm concepte care de mult timp au fost înţelese de la sine drept valide şi arătăm cirumstanţele prin care justificarea şi utilitatea lor depind, şi cum au crescut, individual, din datul experienţei. Astfel, autoritatea lor excesivă va fi zdruncinată. Vor fi îndepărtate dacă nu pot fi legitimate adecvat, corectate dacă corelarea lor cu lucruri date este mult prea superfluă, sau înlocuite dacă un nou sistem poate să fie stabilit pe care să-l preferăm pentru orice anume motiv.
  • Necrolog pentru fizicianul Ernst Mach, Phys. Zeitschr. 17, 101 (1916)

[modifică] Fără sursă

• Cea mai frumoasă şi mai profundă trăire omenească este misterul.
• Cel mai neinteligibil lucru despre lume este că e inteligibilă.
• Cu cât matematicile sunt mai exacte, cu atât se desprind de realitate.
• Cultura nu este urmare a şcolii ci a dorinţei de o viaţă de a o dobândi.
• Cum de un savant capabil din ştiinţele naturii se ocupă cu epistemologia? Nu există muncă mai valoroasă care trebuie depusă în acest domeniu? Asta mă intreabă mulţi dintre colegii mei, şi aceeaşi întrebare simt că şi-o pun mulţi altii. Dar nu pot împărtăşi acest sentiment. Când mă gândesc la cei mai capabili studenţi pe care i-am întâlnit în cadrul carierei mele de profesor - adică cei care se disting prin independenţa judecăţii lor, nu prin promptitudine, - pot afirma că au avut un interes viu pentru epistemologie. Au început bucuroşi discuţii despre scopurile şi metodele ştiinţei, şi au arătat în mod inechivoc, prin argumentarea tenace a opiniilor lor, că subiectul li se părea important.
• Doar viaţa ce o trăim pentru alţii este o viaţă ce merită să fie trăită.
• Două lucruri sunt infinite: universul şi prostia omenească, şi încă nu sunt sigur de primul.
• Dumnezeu este subtil, dar nu rău intenţionat.
• Dumnezeu nu joacă zaruri cu Universul (în legătură cu fizica cuantică, pe care Einstein a respins-o).
• E = mc²
• Este mai uşor de sfărâmat un atom decât o prejudecată falsa.
• Grija pentru om şi destinul lui trebuie să constituie interesul principal.
• Imaginaţia este mai importantă decât erudiţia.
• Încearcă nu să fii un succes, ci să fii o valoare.
• Lucrul cu adevărat valoros este intuiţia.
• Mă interesează ce gândeşte Dumnezeu; restul sunt detalii.
• Marile spirite întotdeauna au întâlnit opoziţii violente de la minţile mediocre.
• Mintea intuitivă este un dar sfânt şi mintea raţională este servitorul fidel. Noi am creat societatea care onorează pe servitor şi care a uitat darul.
• Mi se pare că ideea unui Dumnezeu personal este un concept antropologic pe care nu îl pot considera serios... Ştiinţa a fost acuzată că subminează moralitatea, pe nedrept...Omul ar fi într-adevăr într-o stare jalnică dacă ar trebui să fie înfrânat de frica de pedeapsă şi speranţa recompensei după moarte.
• Natura ne arată coada leului. Dar nu mă îndoiesc că leul aparţine naturii, chiar dacă nu ni se poate înfăţişa dintr-o dată în întregime din cauza mărimii sale enorme.
• Nici o problemă nu poate fi rezolvată la acelaşi nivel de cunoştinţe la care a fost creată.
• Nu există cuvinte mari ci doar oameni mici.
• Nu mă gândesc la viitor. Va veni el oricum.
• Nu ştiu cu ce arme va fi luptat cel de-al treilea război mondial, dar cu siguraţă cel de-al patrulea va fi luptat cu beţe şi pietre.
• Orice prost poate şti. Scopul este să înţelegi.
• Pune mâna pe o sobă fierbinte un minut şi ţi se va părea o oră. Stai cu o fată frumoasă o oră şi ţi se va părea un minut. Asta este relativitatea.
• Realitatea este o iluzie.
• Scopul ultim al oricărei teorii este de a asigura ca elementele de bază ireductibile să fie cât mai simple posibil şi reduse ca număr, fără să trebuiască să renunţe la reprezentarea adecvată chiar şi a unui singur experiment.
• Singura modalitate sigură de a nu greşi este să nu ai idei noi.
• Sunt două feluri de a-ţi trăi viaţa: UNUL - de a crede că nu există miracole, ALTUL - de a crede că totul este un miracol.
• Sunt satisfăcut cu misterul eternităţii vieţii şi cu o cunoaştere, un simţ, al minunatei structuri a existenţei - precum şi încercarea umilă de a înţelege chiar şi o mică porţiune a Raţiunii care se manifestă în natură.
• Teoria descrie ceea ce putem observa.
• Un om deştept rezolvă problema, un om şi mai deștept o evită.
• Valoarea unui om rezidă în ceea ce dă el şi nu în ceea ce este capabil să primescă.