Albert Einstein

Citate de Albert Einstein, de la Wikicitat
Salt la: navigare, căutare
Medalia Premiului Nobel
Albert Einstein

Albert Einstein (n. 14 martie 1879, Ulm - d. 18 aprilie 1955, Princeton) a fost un fizician evreu-german, apatrid din 1896, elvețian din 1899, emigrat în 1933 în SUA, naturalizat american în 1940, profesor universitar la Berlin și Princeton. Autorul teoriei relativității. În 1921 i s-a decernat Premiul Nobel pentru Fizică[1].

Cele mai multe dintre contribuțiile sale în fizică sunt legate de teoria relativității restrânse (1905), care unesc mecanica cu electromagnetismul, și de teoria relativității generalizate (1915) care extinde principiul relativității mișcării neuniforme, elaborând o nouă teorie a gravitației.

Alte contribuții ale sale includ cosmologia relativistă, teoria capilarității, probleme clasice ale mecanicii statistice cu aplicații în mecanica cuantică, explicarea mișcării browniene a moleculelor, probabilitatea tranziției atomice, teoria cuantelor pentru gazul monoatomic, proprietățile termice al luminii (al căror studiu a condus la elaborarea teoriei fotonice), teoria radiației (ce include emisia stimulată), teoria câmpurilor unitară și geometrizarea fizicii.

Una din formulele sale celebre este E=mc², care cuantifică energia disponibilă a materiei.

Cercetările sale au contribuit (nu în mod direct așa cum se crede) la realizarea bombei atomice și la evoluția studiului energiei nucleare.

Einstein nu s-a manifestat doar în domeniul științei. A fost un activ militant al păcii și susținător al cauzei etniei evreiești căreia îi aparținea.

Einstein a publicat peste 300 de lucrări științifice și peste 150 în alte domenii.[2][3]

Sursă cunoscută[modificare]

  • A fost desigur o minciună ceea ce ați citit despre convingerile mele religioase, o minciună care este repetată sistematic. Nu cred într-un Dumnezeu personal, și niciodată nu am negat asta, dar am afirmat-o clar. Dacă există ceva religios în mine, aceasta este admirația fără limite față de structura lumii atât cât ne-o poate dezvălui știința.
    • Albert Einstein: The Human Side. New Glimpses from his Archives, Helen Dukas și Banesh Hoffmann, Princeton University Press
  • Dezvoltarea științei occidentale se bazează pe două mari descoperiri - invenția sistemului de logică formală (in geometria euclidiană) de către filozofii greci, și descoperirea posibilității de a afla relații cauzale prin experiment sistematic (în Renaștere). După părerea mea, nu trebuie sa ne mirăm că învățații chinezi nu au parcurs acești pași. Lucrul uimitor este că aceste descoperiri pur și simplu au avut loc.
    • Cleopatra's Nose, Essays on the Unexpected, Daniel J Boorstin (1995), New York: Vintage Books, p. 3
  • Conceptele care s-au dovedit a fi utile în a ordona lucrurile, dobândesc cu ușurință o asemenea autoritate asupra noastră încât le uităm originile terestre și le acceptăm ca un dat imuabil. Astfel, ele pot fi considerate "necesități ale gândirii", "dat-uri apriorice", etc. Calea progresului științific este adesea blocată pe termen lung de asemenea erori. Prin urmare, nu este în nici un caz un joc inutil dacă ne obișnium să analizăm concepte care de mult timp au fost înțelese de la sine drept valide și arătăm cirumstanțele prin care justificarea și utilitatea lor depind, și cum au crescut, individual, din datul experienței. Astfel, autoritatea lor excesivă va fi zdruncinată. Vor fi îndepărtate dacă nu pot fi legitimate adecvat, corectate dacă corelarea lor cu lucruri date este mult prea superfluă, sau înlocuite dacă un nou sistem poate să fie stabilit pe care să-l preferăm pentru orice anume motiv.
    • Necrolog pentru fizicianul Ernst Mach, Phys. Zeitschr. 17, 101 (1916)

Fără sursă[modificare]

  • Cea mai frumoasă și mai profundă trăire omenească este misterul.
  • Cel mai neinteligibil lucru despre lume este că e inteligibilă.
  • Cu cât matematicile sunt mai exacte, cu atât se desprind de realitate.
  • Cultura nu este urmare a școlii ci a dorinței de o viață de a o dobândi.
  • Cum de un savant capabil din științele naturii se ocupă cu epistemologia? Nu există muncă mai valoroasă care trebuie depusă în acest domeniu? Asta mă intreabă mulți dintre colegii mei, și aceeași întrebare simt că și-o pun mulți altii. Dar nu pot împărtăși acest sentiment. Când mă gândesc la cei mai capabili studenți pe care i-am întâlnit în cadrul carierei mele de profesor - adică cei care se disting prin independența judecății lor, nu prin promptitudine, - pot afirma că au avut un interes viu pentru epistemologie. Au început bucuroși discuții despre scopurile și metodele științei, și au arătat în mod inechivoc, prin argumentarea tenace a opiniilor lor, că subiectul li se părea important.
  • Doar viața ce o trăim pentru alții este o viață ce merită să fie trăită.
  • Două lucruri sunt infinite: universul și prostia omenească, și încă nu sunt sigur de primul.
  • Dumnezeu este subtil, dar nu rău intenționat.
  • Dumnezeu nu joacă zaruri cu Universul (în legătură cu fizica cuantică, pe care Einstein a respins-o).
  • Este mai ușor de sfărâmat un atom decât o prejudecată falsa.
  • Grija pentru om și destinul lui trebuie să constituie interesul principal.
  • Imaginația este mai importantă decât erudiția.
  • Încearcă nu să fii un succes, ci să fii o valoare.
  • Lucrul cu adevărat valoros este intuiția.
  • Mă interesează ce gândește Dumnezeu; restul sunt detalii.
  • Marile spirite întotdeauna au întâlnit opoziții violente de la mințile mediocre.
  • Mintea intuitivă este un dar sfânt și mintea rațională este servitorul fidel. Noi am creat societatea care onorează pe servitor și care a uitat darul.
  • Mi se pare că ideea unui Dumnezeu personal este un concept antropologic pe care nu îl pot considera serios... Știința a fost acuzată că subminează moralitatea, pe nedrept...Omul ar fi într-adevăr într-o stare jalnică dacă ar trebui să fie înfrânat de frica de pedeapsă și speranța recompensei după moarte.
  • Natura ne arată coada leului. Dar nu mă îndoiesc că leul aparține naturii, chiar dacă nu ni se poate înfățișa dintr-o dată în întregime din cauza mărimii sale enorme.
  • Nici o problemă nu poate fi rezolvată la același nivel de cunoștințe la care a fost creată.
  • Nu există cuvinte mari ci doar oameni mici.
  • Nu mă gândesc la viitor. Va veni el oricum.
  • Nu știu cu ce arme va fi luptat cel de-al treilea război mondial, dar cu sigurață cel de-al patrulea va fi luptat cu bețe și pietre.
  • Orice prost poate ști. Scopul este să înțelegi.
  • Pune mâna pe o sobă fierbinte un minut și ți se va părea o oră. Stai cu o fată frumoasă o oră și ți se va părea un minut. Asta este relativitatea.
  • Realitatea este o iluzie.
  • Scopul ultim al oricărei teorii este de a asigura ca elementele de bază ireductibile să fie cât mai simple posibil și reduse ca număr, fără să trebuiască să renunțe la reprezentarea adecvată chiar și a unui singur experiment.
  • Singura modalitate sigură de a nu greși este să nu ai idei noi.
  • Sunt două feluri de a-ți trăi viața: UNUL - de a crede că nu există miracole, ALTUL - de a crede că totul este un miracol.
  • Sunt satisfăcut cu misterul eternității vieții și cu o cunoaștere, un simț, al minunatei structuri a existenței - precum și încercarea umilă de a înțelege chiar și o mică porțiune a Rațiunii care se manifestă în natură.
  • Teoria descrie ceea ce putem observa.
  • Un om deștept rezolvă problema, un om și mai deștept o evită.
  • Valoarea unui om rezidă în ceea ce dă el și nu în ceea ce este capabil să primescă.
  • Dacă faptele nu se potrivesc cu teoria, schimbă faptele.
  • Mi-e teamă de ziua când tehnologia va înlocui interacțiunea umană. Lumea va avea o generație de idioți [1]

Note[modificare]

  1. Voodoo-le muma-n coeur de hateri | Liviu Mihaiu, 11 iunie 2013, Adevărul, accesat la 26 iunie 2013

Legături externe[modificare]

Wikipedia
Wikipedia are un articol despre:
Commons
Wikimedia Commons are mai multe imagini şi posibil şi alte tipuri de materiale legate de: