Proverbe evreiești

Citate de Proverbe evreiești, de la Wikicitat
(Redirecționat de la Proverbe evreieşti)

traduse din limba ebraică:[modificare]

  • Toți cizmarii umblă desculți. (cizmar cu cizmele stricate și croitor cu pantalonii rupți)
  • În trei locuri nu se dă prioritate: în pușcărie, toaletă și saună. (despre locuri/situații limită ale civilizației)
  • Pe un tron și prostul e împărat. (deci aici "nu omul sfințește locul", mai degrabă "haina face pe om")
  • Mai bine o bodegă proprie, decât o firmă mare străină. (despre capitalism și contra globalizării)
  • Nevoia nu respectă legea. (despre o motivare a răutăților infracționale)
  • Voința de a uita prelungește exilul, secretul alinării dorului sunt amintirile. (uitarea îndepărtează, amintirile apropie)
  • Trei lucruri nu sunt bune în exces, drojdia, sarea și refuzul.
  • O carte fără prefață, este ca un corp fără suflet. (despre suflet ca o explicare a corpului)
  • Unul slab trăiește mai mult ca zece grași. (depinde cât de slab și cât de gras)
  • Inima este un lacăt, care însă nu poate fi deschis cu un șperaclu. (o intimitate deosebit de complexă)
  • Pomul tânăr se îndoaie, cel bătrân se frânge. (o analogie la psihicul și fizicul oamenilor)
  • Omul trebuie să existe ca vietate, măcar din curiozitate. (este viața o atrăgătoare aventură ?)
  • Sunt un ghinionist cu renume, dacă eu aș vinde lumânări, soarele n-ar mai apune. (despre un ghinionist cosmic)
  • Copiii pot înnebuni părinții.
  • Tăcerea înseamnă înțelepciune, dar să taci tot timpul nu e înțelept. (adică uneori tăcerea nu mai este de aur)
  • La părinții netoți, copiii sunt hoți.
  • Nu poți lua două piei de pe un bou. (despre limitele exploatării, nu numai a boilor)
  • Ce-mi folosește înțelepciunea, când domnește prostia. (despre limitele inteligenței în mediu antagonist)
  • Cumpărăturile nebunului, bucuria negustorului.
  • Când înțeleleptul devine furios, înțelepciunea e de prisos. (adică înțelepciunea utilă are nevoie și de calm)
  • Dacă vrei să pierzi un prieten, atunci dă-i bani împrumut sau cere-i tu lui. (despre bani în rol de ochi ai diavolului)
  • Zece justificări sunt mai puțin convingătoare ca una singură.
    • Cine se scuză se acuză.

traduse din limba ebraică:[modificare]

  • Din două posibilități de alegere, alege-o pe a treia. (cumva despre adevărul aflat la mijloc)
  • Păcat este dacă cineva e trist la o sărbătoare.
  • O faptă valorează mai mult ca zece suspine.
  • Hoțului îi arde căciula.
    • Se simte cu musca pe căciulă. (despre psihologia unui vinovat)
  • Dacă ai salvat viața unui om, ai salvat lumea. (despre prețul vieții unui om)
  • Mâncarea reușește, după musafir. (despre capricii și gusturi gastronomice)
  • Dacă nu putem face ce vrem, atunci facem ce putem. (despre relația voință : neputință)
  • Nu chema brutarul ca martor la anchetarea pâinii.
  • Secretul mângâierii este amintirea.
  • Dacă nu vrei să faci ceva, este o scuză la fel de bună ca și cealaltă variantă. (despre o ecuație neacțiune : acțiune)
  • De la bucurie la bucurie sunt numai câțiva pași, de la nenorocire la nenorocire mai multe poște. (despre o pozitivă balanță bucurii:nenorociri în viață)
  • Dacă nu poți ajuta un prieten cu bani, atunci ajută-l cu un suspin. (dacă nu-s bani, sunt suspine...?)
  • Greutatea și nu numărul cuvintelor valorează. (despre seriozitatea cuvintelor și vorbărie)
  • Dacă ai o bâtă, găsești întotdeauna un câine care merită o bătaie.
  • Se învață ușor bărbieritul pe barba altuia. (despre avantajul riscului neasumat)
  • La ce-ți folosește un pocal de argint dacă e plin cu lacrimi.
  • Cu bani nu se poate trăi așa de rău ca fără bani. (și totuși sunt banii buni la ceva...)
  • Acoperământul mortului nu are buzunare:
    • Pe lumea cealaltă nu iei nimic cu tine. (despre deșertăciunile sufletului omenesc)
  • Dacă o cetate se dărâmă devine ruină, pe când o movilă de gunoi rămâne gunoi. (despre civilizație și ...nimic)
  • Prostănacul dacă ascultă, învață mai mult ca deșteptul care vorbește. (sau despre ideea că nu se merită a da sfaturi
  • Minciuni nu e voie să spui la fel ca unele adevăruri.
  • Dacă vine fata la rabin, rabinul e rabin iar fata e fată, pe când dacă rabinul merge la fată, rabinul nu e rabin iar fata nu-i fată. (...despre puterea ce o dă/are împrejurarea...)
  • Cine se culcă cu câinii, dimineața are pureci.
  • Adevărul pe jumătate e o minciună întreagă.
  • Unii nu au poftă la mâncare, iar alții nu au mâncare la poftă.
  • Nu există mamă rea sau moarte bună. (sau... ce e bun - e bun, iar răul este rău)
  • Iuțeala e bună numai la prins pureci. (graba...uneori strică treaba)
  • Dacă o prostie reușește rămâne mai departe prostie. (din rahat bici nu se face)
  • Dacă ți-ai spus rugăciunea nu te doare capul dar nu devii sătul.
  • Cine se scoală de dimineață poate să-și permită să doarmă la prânz.
  • Dacă tatăl miroase a usturoi mama a ceapă, fata nu poate să miroase ca apa de trandafiri.
  • La cununie ești condus la altar, la rugăciune te duci singur.
  • Vizita unui prieten e asemănător ploii, îl rugăm să vină și-l blestemăm dacă rămâne mult.