Proverbe evreiești

traduse din limba ebraică:

Toți cizmarii umblă desculți. (cizmar cu cizmele stricate și croitor cu pantalonii rupți)
În trei locuri nu se dă prioritate: în pușcărie, toaletă și saună. (despre locuri/situații limită ale civilizației)
Pe un tron și prostul e împărat. (deci aici "nu omul sfințește locul", mai degrabă "haina face pe om")
Mai bine o bodegă proprie, decât o firmă mare străină. (despre capitalism și contra globalizării)
Nevoia nu respectă legea. (despre o motivare a răutăților infracționale)
Voința de a uita prelungește exilul, secretul alinării dorului sunt amintirile. (uitarea îndepărtează, amintirile apropie)
Trei lucruri nu sunt bune în exces, drojdia, sarea și refuzul.
O carte fără prefață, este ca un corp fără suflet. (despre suflet ca o explicare a corpului)
Unul slab trăiește mai mult ca zece grași. (depinde cât de slab și cât de gras)
Inima este un lacăt, care însă nu poate fi deschis cu un șperaclu. (o intimitate deosebit de complexă)
Pomul tânăr se îndoaie, cel bătrân se frânge. (o analogie la psihicul și fizicul oamenilor)
Omul trebuie să existe ca vietate, măcar din curiozitate. (este viața o atrăgătoare aventură ?)
Sunt un ghinionist cu renume, dacă eu aș vinde lumânări, soarele n-ar mai apune. (despre un ghinionist cosmic)
Copiii pot înnebuni părinții.
Tăcerea înseamnă înțelepciune, dar să taci tot timpul nu e înțelept. (adică uneori tăcerea nu mai este de aur)
La părinții netoți, copiii sunt hoți.
Nu poți lua două piei de pe un bou. (despre limitele exploatării, nu numai a boilor)
Ce-mi folosește înțelepciunea, când domnește prostia. (despre limitele inteligenței în mediu antagonist)
Cumpărăturile nebunului, bucuria negustorului.
Când înțeleleptul devine furios, înțelepciunea e de prisos. (adică înțelepciunea utilă are nevoie și de calm)
Dacă vrei să pierzi un prieten, atunci dă-i bani împrumut sau cere-i tu lui. (despre bani în rol de ochi ai diavolului)
Zece justificări sunt mai puțin convingătoare ca una singură.
- Cine se scuză se acuză.

traduse din limba ebraică:

Din două posibilități de alegere, alege-o pe a treia. (cumva despre adevărul aflat la mijloc)
Păcat este dacă cineva e trist la o sărbătoare.
O faptă valorează mai mult ca zece suspine.
Hoțului îi arde căciula.
- Se simte cu musca pe căciulă. (despre psihologia unui vinovat)
Dacă ai salvat viața unui om, ai salvat lumea. (despre prețul vieții unui om)
Mâncarea reușește, după musafir. (despre capricii și gusturi gastronomice)
Dacă nu putem face ce vrem, atunci facem ce putem. (despre relația voință : neputință)
Nu chema brutarul ca martor la anchetarea pâinii.
Secretul mângâierii este amintirea.
Dacă nu vrei să faci ceva, este o scuză la fel de bună ca și cealaltă variantă. (despre o ecuație neacțiune : acțiune)
De la bucurie la bucurie sunt numai câțiva pași, de la nenorocire la nenorocire mai multe poște. (despre o pozitivă balanță bucurii:nenorociri în viață)
Dacă nu poți ajuta un prieten cu bani, atunci ajută-l cu un suspin. (dacă nu-s bani, sunt suspine...?)
Greutatea și nu numărul cuvintelor valorează. (despre seriozitatea cuvintelor și vorbărie)
Dacă ai o bâtă, găsești întotdeauna un câine care merită o bătaie.
Se învață ușor bărbieritul pe barba altuia. (despre avantajul riscului neasumat)
La ce-ți folosește un pocal de argint dacă e plin cu lacrimi.
Cu bani nu se poate trăi așa de rău ca fără bani. (și totuși sunt banii buni la ceva...)
Acoperământul mortului nu are buzunare:
- Pe lumea cealaltă nu iei nimic cu tine. (despre deșertăciunile sufletului omenesc)
Dacă o cetate se dărâmă devine ruină, pe când o movilă de gunoi rămâne gunoi. (despre civilizație și ...nimic)
Prostănacul dacă ascultă, învață mai mult ca deșteptul care vorbește. (sau despre ideea că nu se merită a da sfaturi
Minciuni nu e voie să spui la fel ca unele adevăruri.
Dacă vine fata la rabin, rabinul e rabin iar fata e fată, pe când dacă rabinul merge la fată, rabinul nu e rabin iar fata nu-i fată. (...despre puterea ce o dă/are împrejurarea...)
Cine se culcă cu câinii, dimineața are pureci.
Adevărul pe jumătate e o minciună întreagă.
Unii nu au poftă la mâncare, iar alții nu au mâncare la poftă.
Nu există mamă rea sau moarte bună. (sau... ce e bun - e bun, iar răul este rău)
Iuțeala e bună numai la prins pureci. (graba...uneori strică treaba)
Dacă o prostie reușește rămâne mai departe prostie. (din rahat bici nu se face)
Dacă ți-ai spus rugăciunea nu te doare capul dar nu devii sătul.
Cine se scoală de dimineață poate să-și permită să doarmă la prânz.
Dacă tatăl miroase a usturoi mama a ceapă, fata nu poate să miroase ca apa de trandafiri.
La cununie ești condus la altar, la rugăciune te duci singur.
Vizita unui prieten e asemănător ploii, îl rugăm să vină și-l blestemăm dacă rămâne mult.