Proverbe evreieşti

De la Wikicitat

Salt la: Navigare, căutare
traduse din limba germană:
  • Toţi cizmarii umblă desculţi.
  • În trei locuri nu se dă prioritate: în puşcărie, toaletă şi saună.
  • Pe tron şi prostul e împărat.
  • Mai bine o bodegă proprie, ca o firmă mare străină.
  • Nevoia nu respectă legea.
  • Voinţa de a uita prelungeşte exilul, secretul alinării dorului sunt amintirile.
  • Trei lucruri nu sunt bune în exces, drojdia, sarea şi refuzul.
  • O carte fără prefaţă, este ca un corp fără suflet.
  • Unul slab trăieşte mai mult ca zece graşi.
  • Inima este un lacăt, care însă nu poate fi deschis cu un şperaclu.
  • Pomul tânăr se îndoaie, cel bătrân se frânge.
  • Omul trebuie să existe ca vietate, măcar din curiozitate.
  • Sunt un ghinionist cu renume, dacă aş vinde lumânări, soarele n-ar mai apune.
  • Copiii pot înnebuni părinţii.
  • Tăcerea înseamnă înţelepciune, dar să taci tot timpul nu e înţelept.
  • La părinţii netoţi, copiii sunt hoţi.
  • Nu poţi lua două piei de pe un bou.
  • Ce-mi foloseşte înţelepciunea, când domneşte prostia.
  • Cumpărăturile nebunului, bucuria negustorului.
  • Când înţeleleptul devine furios, înţelepciunea e de prisos.
  • Dacă vrei să pierzi un prieten, atunci dă-i bani împrumut.
  • Zece justificări sunt mai puţin convingătoare ca una singură.
    • Cine se scuză se acuză.
traduse din limba maghiară:
  • Din două posibilităţi de alegere, alege-o pe a treia.
  • Păcat este dacă cineva e trist la o sărbătoare.
  • O faptă valorează mai mult ca zece suspine.
  • Hoţului îi arde căciula.
    • Se simte cu musca pe căciulă.
  • Dacă ai salvat viaţa unui om, ai salvat lumea.
  • Mâncare reuşeşte, după musafir.
  • Dacă nu putem face ce vrem, atunci facem ce putem.
  • Nu chema brutarul ca martor la anchetarea pâinii.
  • Secretul mângâierii este amintirea.
  • Dacă nu vrei să faci ceva, este o scuză la fel de bună ca şi cealaltă variantă.
  • De la bucurie la bucurie sunt numai câţiva paşi, de la nenorocire la nenorocire mai multe poşte.
  • Dacă nu poţi ajuta un prieten cu bani, atunci ajută-l cu un suspin.
  • Greutatea şi nu numărul cuvintelor valorează.
  • Dacă ai o bâtă, găseşti întotdeauna un câine care merită o bătaie.
  • Se învaţă uşor bărbieritul pe barba altuia.
  • La ce-ţi foloseşte un pocal de argint dacă e plin cu lacrimi.
  • Cu bani nu se poate trăi aşa de rău ca fără bani.
  • Acoperământul mortului nu are buzunare:
    • Pe lumea cealaltă nu iei nimic cu tine.
  • Dacă o cetate se dărâmă devine ruină, pe când o movilă de gunoi rămâne gunoi.
  • Prostănacul dacă ascultă, învaţă mai mult ca deşteptul care vorbeşte.
  • Minciuni nu e voie să spui la fel ca unele adevăruri.
  • Dacă vine fata la rabin. rabinul e rabin iar fata e fată, pe când dacă rabinul merge la fată, rabinul nu e rabin iar fata nu-i fată.
  • Cine se culcă cu câinii, dimineaţa are pureci.
  • Adevărul pe jumătate e o minciună întreagă.
  • Unii nu au poftă la mâncare, iar alţii nu au mâncare la poftă.
  • Nu există mamă rea sau moarte bună.
  • Iuţeala e bună numai la prins pureci.
  • Dacă o prostie reuşeşte rămâne mai departe prostie.
  • Dacă ţi-ai spus rugăciunea nu te doare capul dar nu devii sătul.
  • Cine se scoală de dimineaţă poate să-şi permită să doarmă la prânz.
  • Dacă tatăl miroase a usturoi mama a ceapă, fata nu poate să miroase ca apa de trandafiri.
  • La cununie eşti condus la altar, la rugăciune te duci singur.
  • Vizita unui prieten e asemănător ploii, îl rugăm să vină şi-l blestemăm dacă rămâne mult.
Unelte personale