Proverbe maghiare

Citate de Proverbe maghiare, de la Wikicitat
Salt la: navigare, căutare
  • Addig nyújtózkodj, amíg a takaród ér. Întinde-te doar cât îți permite pătura.[1]
  • A nyavalya lóháton jön, gyalog megy el. Nenorocirea vine pe spatele unui cal și pleacă pe jos.[2]
  • Ajándék lónak ne nézd a fogát! Nu privi dintele unui cal primit cadou.[3]
  • Aki korán kel, aranyat lel. Cine se trezește devreme găsește aur.[4]
  • Amelyik kutya ugat, az nem harap. Câinele care latră nu mușcă.[5]
  • Amit ma megtehetsz, ne halaszd holnapra! Ce poți face azi, nu lăsa pe mâine.[6]
  • Az alma nem esik messze a fájától. Mărul nu cade departe de pom. (sau, în românește: Așchia nu sare departe de trunchi.)[7]
  • Cinstea și virtutea azi nu mai e la modă dar a rămas încă populară.
  • Mânia e sfetnic rău.
  • Cărțile sunt dascăli tăcuți.
  • Nevoia te învață.
  • Ulciorul nu merge veșnic la apă.
  • Numai atât te întinde cât ajunge pătura.
  • Dă-i cehului sălaș și te va da afară din casă.
  • Pe mincinos îl prinzi mai ușor ca pe un câine șchiop.
  • Calul de dar nu se caută la dinți.
  • Cine caută cal fără cusur, va merge pe jos.
  • Cine sapă groapa altuia, o sapă pentru el însuși.
  • Dintr-o gaură proastă, nu ies decât prostii.
  • Nu căuta vrăjitori, care nu există.
    • din latină:-De strigis, quae non sunt, nulla quaestio fiat.
  • Dă-i numai la cap, să nu-l șchiopezi.
  • Nu trăznește în urzici.
  • Vita obținută câinește, va pieri câinește.
  • O rândunică nu aduce vară.
  • Unu-i câine, celălalt potaie.
  • Unu-i 19 celălalt 20 fără 1.
  • Porcul flămând visează ghindă.
  • Se simte ca peștele în apă.
  • Sabia scurtă o completzi cu pasul.
  • Tăcerea e de aur.
  • Dacă tăceai filozof rămâneai.
  • Corb la corb nu scoate ochii.
  • Gusturile și bătăile sunt diferite.
  • Nu lăsa calea bătută.
  • Vinul bun n-are nevoie de etichetă.
  • Un început bun, jumătate izbândă.
  • Treaba bună, necesită timp.
  • Popa bun învață până la moarte.
  • Mai bine-i să dai, decât să primești.
  • Mai bine să-ți fie frică, decât să te sperii.
  • Mai bine azi o vrabie ca mâine o găină.
  • Prea mult bine strică.
    • engleză: Less is more
  • Cine dimineața se scoală, aur găsește în poală.
  • Vei culege ce ai semănat.
  • Unuia îi place popa, celuilalt preoteasa.
  • Din câine n-o să ai slănină.
  • Cum îți așterni așa vei dormi.
  • Foamea e cel mai bun bucătar.
  • Calul are patru piciore și totuși se poticnește.
  • Pasărea după pene, omul după prieteni se cunoaște.
  • Fiecare început este greu.
  • Deșteptul învață din paguba altuia.
  • Totul e bun dacă sfârșitul e bun.
  • Face mai mult fum ca flacără.
  • Mare-i grădina lui Dumnezeu.
  • Nu cade mărul departe de pom.
  • Nu-i totul aur ce sclipește.
  • Nu iese foc fără fum.
  • Deșteptul ceadează, măgarul suferă.
  • Carnea ieftină, face zeama subțire.
  • Numai boul bea singur.
  • Se bucură ca maimuța când își vede coada.
  • Banii vorbesc, câinele latră.
  • Scutură zdrențele.
    • Capra râioasă ține coada sus.
  • A pus lemne verzi pe foc.
    • A făcut-o pocinog.
  • Dacă te descurci singur și Dumnezeu te ajută.
  • Negru ca noapte:
    • Prost ca noaptea.
  • Noaptea tote pisicile sunt negre.
  • Nevoia nu respectă legea.
  • Învață vițelule ca să devii bou.
  • Greșeala e lucru omenesc.
  • Mai mult cu mintea ca puterea.
  • Caută acul în claia cu fân.
  • Mătura nouă mătură bine.
  • Are sânge în vine.
  • Și găina oarbă nimerește boaba.
  • Îi taie mintea ca briciul.
  • Și capra bătrână linge sarea.
  • Sângele nu se face apă.
  • Predică apă și bea vin.

Note[modificare]

  1. Hegedüs, Rita (2005). Magyar mozaik 4: Nyelvkönyv. Akademiai Kiado. p. 126.
  2. Strauss, Emanuel (1994). Dictionary of European proverbs (Volume 2 ed.). Routledge. p. 52.
  3. Zoltán, Kövecses (2006). English-Hungarian Dictionary. Akademiai Kiado. p. 126.
  4. Tudományos Akadémia, Magyar (2007). Acta ethnographica Hungarica, Volym 52, Utgåva 1. Akademiai Kiado.
  5. Strauss, Emmanuel (1998). Dictionary of European Proverbs. Routledge. p. 5.
  6. Tudományos Akadémia, Magyar (2007). Acta ethnographica Hungarica, Volym 52, Utgåva 1. Akademiai Kiado. p. 142.
  7. Zoltán, Kövecses (2006). English-Hungarian Dictionary. Akademiai Kiado. p. 229.