Proverbe româneşti

Citate de Proverbe româneşti, de la Wikicitat

Salt la: navigare, căutare

Lista de mai jos cuprinde în ordine alfabetică proverbe, expresii şi zicători în limba română (în diverse variante de scriere).



[modifică] A

Cuprins: Sus  A  B  C  D  E  F  G  H  I  Π J  K  L  M  N  O  P  Q  R  S  Ş  T  Ţ  U  V  W  X  Y  Z


  • A aduce apă după ce s-a stins focul.
  • A aduna nuiele pentru spinarea sa.
  • A ajunge cuţitul la os. (Orice răbdare are un sfârşit)
  • A arăta pumnul sub batistă. (Ameninţare îmbrăcată în cuvinte frumoase)
  • A arde pe cineva. (A bate, a pedepsi)
  • A auzit clopotul, dar nu ştie de la ce bisericǎ.
  • A avea ac de cojocul cuiva. (Ameninţare spusă cuiva care se încăpăţâneză)
  • A avea de-a face cu cineva. (Ameninţare)
  • A avea mai mult noroc decât minte.
  • A băga mâna in foc pentru cineva.
  • A bate apa-n piuă
  • A bate calul care trage. (A fi nedrept)
  • A bate capul. (A sâcâi pe cineva cu vorba)
  • A bate fierul cât e cald.
  • A bate găina cu lanţul.
  • A bate la ochi. (Un lucru îndoielnic)
  • A bate toba în tot satul. (A duce o vorbă de la unul la altul)
  • A călca pe bec. (A fi găsit vinovat)
  • A cânta cuiva în strună. (A întări convingerea cuiva, fără opinie proprie)
  • A căra apă cu ciurul. (A face un lucru inutil)
  • Aceaşi Mărie cu altă pălărie. (La même Janette autrement coifé)
  • A da bir cu fugiţii.(A pleca în mod ruşinos)
  • A da ortul popii. (A muri)
  • A da peste noroc.
  • A da portocale la porci.
  • A da una "În numele Tatălui". (A lovi cu putere)
  • A despica firul în patru. (A analiza un lucru)
  • Adevărul este întotdeauna la mijloc.
  • Adevărul se spune la despărţire.
  • Adevărul stă scris printre rânduri.
  • A dispărut de parcă l-a-nghiţit pământul.
  • A face bortă în apă.
  • A face cinste. (A da de băut)
  • A face cruce în tavan. (De bucurie)
  • A face cuiva hatârul. (A împlini dorinţa)
  • A face cuiva ochi dulci. (A linguşi)
  • A face cum îl taie capul.
  • A face din cal măgar şi din ţânţar armăsar. (A exagera)
  • A face ochi dulci cuiva.
  • A face treaba în doi peri. (De mântuială)
  • A face umbră pământului degeaba. (Un om fără rost)
  • A face un bine înseamnă a-şi bate cuie în talpă.
  • A fi cu ochii în patru. (A fi foarte atent la ceva primejdios)
  • A fi pe drojdie (cu banii). A fi la limită (cu banii)
  • A fi prins cu cioara vopsită. (Încercare nereuşită de a înşela pe cineva)
  • Ai ales pân-ai cules. (O alegere proastă)
  • Ai carte ai parte.
  • Ai, dai, n-ai. Ia nu da, să vezi cum ai.
  • Ai dat-o cotită. (Ai făcut o gafă, ai spus o prostie)
  • A-i fi frică şi de umbra sa.
  • A împăca capra cu varza. (Două lucruri incompatibile)
  • A înghiţit găluşca şi a tăcut chitic.
  • A îngrăşa porcu în ajun de Crăciun. (A se pregăti pentru ceva în ultimul moment)
  • Ai pus degetul unde mă doare. (In discuţie s-a atins un lucru esenţial)
  • A i se face urechile ca la măgar. (Ascultă cu atenţie un secret)
  • A i se urâ cu binele. (Cineva care caută gâlceavă)
  • A lăsa pe cineva cu vorba-n gură. (Semn de dispreţ)
  • A lăsa baltå un lucru. (A părăsi ceva neterminat)
  • A lua partea leului. (Împărţire nedreaptă)
  • A lua plasă (A fi păcălit)
  • A luat-o la măsea. (S-a îmbătat)
  • A lucra din plin. (Repede şi cu spor)
  • A mânca coliva cuiva. (Ameninţare)
  • A-nţărcat bălaia. (Când nu vrei să mai ajuţi pe cineva care nu merită)
  • A nu face faţă. (Ceva care depăşeşte capacitatea cuiva)
  • A nu vedea pădurea din cauza copacilor.
  • A păli pe cineva. (A lovi)
  • Apa trece, pietrele rămân. (Necazurile trec şi totul rămâne ca-nainte)
  • A peria pe cineva. (A linguşi)
  • A pica din senin. (Pe neaşteptate)
  • A pierde vremea de pomană. (A irosi timpul în zadar)
  • A pleca câine surd la vânătoare. (Nepregătit pentru o acţiune)
  • A pleca la vânătoare fără puşcă.
  • A plecat cu graba si s-a-ntâlnit cu zăbava.
  • A prinde cu mâţa-n sac. (A dezvălui o minciună, un furt)
  • A pune beţe-n roate. (A pune piedici cuiva)
  • A pune carul înaintea boilor. (A face treaba pe dos)
  • A pune paie pe foc. (A înteţi o ceartă)
  • A pune ţara la cale. (O discuţie lungă şi fără rost)
  • A rânji fasolea. (peiorativ - Cineva care râde necuviincios)
  • Arde casa şi el cu luleaua "Dă-mi un foc". (Cineva care vine cu pretenţii minore într-o împrejurare mult mai importantă)
  • Are balta peşte. (Cineva care este îndestulat)
  • Are limba despicată. (E şiret ca şarpele)
  • Are limba înveninată. (Vorbeşte de rău)
  • Are minte de găină.(E fraier, uşor de păcălit)
  • Are o potcoavă şi-i mai trebuie trei şi calul.
  • Are o zi lucrătoare şi una sărbătoare.
  • Are spor la treabă. (Cineva harnic, lucrează repede)
  • Are suflet de câine.
  • Aşa e când e să se ducă de râpă. (Un lucru sortit să nu reuşească)
  • A sări în ochi. (Un lucru cert)
  • A sări peste cal. (a exagera)
  • Aşchia nu sare departe de trunchi.
  • A scoate ceva din pământ, din piatră seacă. (A face rost de un lucru ca printr-o minune)
  • A scoate-o din pământ, din iarbă verde. (A minţi)
  • Ascultă şi nu te mânia, ca să te poţi îndrepta.
  • A se culca odată cu găinile. (Devreme)
  • A se da de ceasul morţii. (A fi frământat la maximum de un gând)
  • A se da de ceasul morţii. (A se strădui în zadar)
  • A se da de gol. (A-si dezvălui o intenţie ascunsă)
  • A se da peste cap pentru a face un lucru.
  • A se dezbrăca de caracter. (A-şi pierde cumpătul şi trece la vorbe/fapte urâte)
  • A se face că plouă. (se face că a uitat ce s-a întâmplat)
  • A se face luntre şi punte. (A face tot posibilul)
  • A se juca cu focul. (A întreprinde ceva periculos)
  • A se lăsa pe tânjeală. (A se lenevi)
  • A se uita ca curca în fântână.
  • A se uita ca curca-n crăci.
  • A se uita ca mâţa-n calendar.
  • A se umfla în pene. (A fi îngâmfat)
  • A-şi băga minţile-n cap. (A-şi îndreapta purtarea)
  • A-şi bate singur cuie-n talpă. (A-şi crea necazuri)
  • A-şi da arama pe faţă. (A-şi dezvălui intenţii rele)
  • A-şi da cu părerea.
  • A-şi da în petic. (A-şi da pe faţă, fără voie, anumite cusururi)
  • A-şi da în petic. (A spune/face un lucru nepotrivit)
  • A-şi face singur bube-n cap.
  • A-şi ieşi din fire. (A se supăra, a-şi pierde cumpătul)
  • A sta călare pe noroc.
  • A sta cu banii la saltea. (Cineva care e zgârcit)
  • A sta cu burta la soare.
  • A sta cu burta pe carte.
  • A sta cu un ochi la slănină şi cu altul la făină.
  • A strica orzul pe gâşte. (A da cuiva care nu preţuieşte ce primeşte)
  • A strica prietenia cu cineva.
  • A trage la şaibă. (Muncå monotonă de zi cu zi)
  • A trăncăni vrute şi nevrute.
  • A trecut baba cu colacii. (A ezitat să întreprindă ceva favorabil)
  • A uita de la mână până la gură.
  • A umbla cu capul in nori. (Visător)
  • A umbla cu cioara vopsită. (A minti, a incerca să înşele)
  • A umbla hai-hui. (Fără rost)
  • A vedea negru înaintea ochilor. (De mânie, de supărare)
  • A vedea roşu înaintea ochilor. (Mânie)
  • A vedea stele verzi. (In urma unei lovituri)
  • A veni pe nepusă masă. (Pe neaşteptate)
  • A vorbi cu tâlc. (Cu subînţeles)
  • A vorbi în doi peri. (A vorbi aiurea)
  • A vorbi între patru ochi. (Ceva secret)
  • A zburat puiu cu aţa. (Ai pierdut ocazia)

[modifică] B

  • Bacşişul este inclus dar nu este exclus.
  • Ba e albă, ba e neagră. (Cineva care încearcă să mintă)
  • Bagi pe dracu’n casă cu dracu şi nu-l poţi scoate cu suta de arhierei.
  • Banii fac bani şi păduchii tot păduchi.
  • Banul e ochiul dracului.
  • Banul e o mică roată ce-nvârteşte lumea toată.
  • Banul face din om neom.
  • Banul la ban trage.
  • Bărbierul învaţă meseria pe capul proştilor.
  • Barca cât este de veche tot mai trece-odată iazul/ Baba cât e de bătrână tot ar mai sări pârleazul (Păstorel Teodoreanu)
  • Bătaia e ruptă din rai. (Se spune despre educaţia copiilor)
  • Bătaia la copii e ca buruiana de leac / e ruptă din rai. (Demodat)
  • Bătrâneţile nu vin singure, ci cu multe nevoi.
  • Beleaua stă pe capul omului ca păduchii pe câine.
  • Binefacerile făcute altora nu trebuie reamintite.
  • Bine faci, bine găseşti.
  • Binele ce-l faci cuiva, ţi-l întoarce vremea care vine.
  • Boala intră cu carul şi iese pe urechea acului.
  • Boală lungă - moarte sigură! (Un lucru cu care te chinuieşti îndelung e sortit să nu reuşească)
  • Bogatul nu crede săracului şi sătulul nu crede flămândului.
  • Brânză bună în burduf de câine. (Un om inteligent ce nu-şi face cinste)
  • Buba cap nu face până nu se coace.
  • Bucuria trece repede, dar durerea nu se uită.
  • Bună ziua ţi-am dat, belea mi-am căpătat.
  • Burta plină nu învaţă bine.
  • Buturuga mică răstoarnă carul mare.


Cuprins: Sus  A  B  C  D  E  F  G  H  I  Π J  K  L  M  N  O  P  Q  R  S  Ş  T  Ţ  U  V  W  X  Y  Z


[modifică] C

  • Ca românu' nu-i nici unu', unde-s mulţi putea fi unu!!
  • Capra e plină de râie dar umblă cu coada in sus.
  • Capra sare masa, iada sare casa. (Cineva care imitând, exagerează)
  • Capul face, curul trage. (Suferi dacă nu judeci când faci un lucru)
  • Capul plecat, sabia nu-l taie (dar cu umilinţă lanţul încovoaie).
  • Capul tău a mai fost la un cur de babă. (N-ai minte)
  • Caută bătaia cu lumânarea. (Se spune la copii)
  • Căile Domnului sunt necunoscute. (Soarta)
  • Căpăţână cinci oca. (Se spune cuiva încăpăţânat)
  • Câinele care latră nu muşcâ.
  • Câinele fuge de zburătură nu de îmbucătură.
  • Câinele moare de drum lung şi prostul de grija altuia.
  • Câinii latră, caravana trece.
  • Călătorului îi stă bine cu drumul. (Să nu zăboveşti când întreprinzi ceva)
  • Calicia pierde omenia.
  • Calul de dar nu se caută la dinţi.
  • Calul moare de drum lung şi prostul de grija altuia.
  • Când ai intrat în rahat până la nas, ţine-ţi gura închisă.
  • Când eşti sătul lasă câteva firimituri şi la vrăbii.
  • Când îi dai îi fată vaca, când îi ceri îi moare boul.
  • Când mi-oi vedea ceafa. (Niciodată)
  • Când mori nu iei nimic cu tine.
  • Când ne-o fi mai rău să ne fie ca acum. (Se spune la petrecere)
  • Când nevasta tace, să n-o-ntrerupi.
  • Când omul cade, îi piere şi umbra.
  • Când pisica nu-i acasă, joacă şoarecii pe masă.
  • Când se duce parcă vine şi când vine parcă stă (Cineva care nu face nimic)
  • Când vorbesc nu fluier. (Nu vorbesc aiurea)
  • Când vorbeşti să fie cum ai da cu pensula, nu cum ai da cu parul.
  • Cârnatul când se-ndeasă începe a crăpa.
  • Câte bordeiuri atâtea obiceiuri. (fiecare familie are reteta ei)
  • Ce-ai luat pe mere ai dat pe pere.
  • Ce-am avut şi ce-am pierdut? Caprele tot şapte sunt.
  • Ceapa are multe fuste dar tot degeră la frig. (Călcâiul lui Ahile)
  • Ce are-n guşă - şi-n căpuşă. (Cineva care vorbeşte vrute şi nevrute)
  • Ce are sula cu prefectura? (Asociaţie nepotrivită de idei)
  • Ce crezi tu că poţi face, alţii au făcut deja.
  • Cerul e mai negru ca dracul.
  • Ce dai, aia primeşti.
  • Ce e-n guşă, şi-n căpuşă. (Cineva care vorbeşte vrute şi nevrute)
  • Ce e scris e sfânt. (Lat: Verba volant, scripta manet)
  • Ce faci cu mâna ta e bun făcut.
  • Ce omul face, nici dracul nu desface.
  • Ce-i al tău e pus deoparte.
  • Ce-i dat de la D-zeu e bun venit! (Te împaci cu gândul că ai primit/moştenit ceva netrebuitor)
  • Ce-i mai bun la om e câinele. (Câinele fiind simbol de răutate)
  • Cei mai mulţi din neştiinţă greşesc la cele de cuviinţă.
  • Ce înveţi la tinereţe, aia ştii la bătrâneţe.
  • Ce-i prea mult strică.
  • Cel ce se teme să piardă nu poate să câştige.
  • Ce mai la deal-la vale. (Pe scurt vorbind)
  • Ce mai tura-vura. (Pe scurt vorbind)
  • Ce omul face, nici dracul nu desface.
  • Ce ştie tot satul, nu ştie bărbatul. (Bărbatul e ultimul care află că nevasta îl înşeală)
  • Ce-ţi doreşti tu ţie să-mi dea Dumnezeu mie.
  • Ce ţie nu-ţi place, altuia nu-i face.
  • Ce ţi-e scris, în frunte ţi-e pus. (Fiecare om are o soartă, un destin)
  • Ce ţie ţi se pare neînchipuit de greu, alţii deja au făcut.
  • Ceva care se duce de râpă. (se distruge)
  • Ceva care se petrece din an în paşte. (foarte rar)
  • Ceva care "vine peste mână". (Un lucru neconvenabil)
  • Ceva de care s-a ales praful.
  • Ceva care nu se cade. (O vorbå sau o faptă ne la locul ei)
  • Ceva care merge ceas. (Un mecanism sau o afacere care functioneazå perfect)
  • Ce vine de la Domnul e bun venit.
  • Chelului îi trebuie tichie de mårgåritar. (Îşi doreste ce nu-i då mâna)
  • Cilivizaţia e diferenţa dintre ogor şi maidan.
  • Cine aleargă după doi iepuri, nu prinde niciunul.
  • Cine are barbă, are şi pieptene. [Grigore George Tocilescu - Materialuri folcloristice (1900)]
  • Cine are nevastă bună ajunge fericit. Cine are nevastă rea ajunge filozof.
  • Cine are noroc la joc, n-are noroc în dragoste.
  • Cine are urechi de auzit, să audă!
  • Cine cere, nu piere, dar nici nume bun nu are.
  • Cine e harnic şi munceşte are tot ce vrea. Cine-i leneş şi chiuleste are tot asa.
  • Cine face bine, bine găseşte; / Cine face rău, rău-l însoţeşte.
  • Cine fură azi un ou, mâine va fura un bou.
  • Cine fură o pâine ajunge-n puşcărie, cine fură un milion ajunge ministru.
  • Cine-mparte, parte-şi face.
  • Cine munceşte n-are timp să facă bani.
  • Cine ne viziteză ne face onoare, cine nu, plăcere.
  • Cine nu crede în el însuşi nu crede în nimic.
  • Cine nu munceste, nu mănâncă.
  • Cine nu voieşte când poate nu va mai putea când va voi.
  • Cine poate oase roade, cine nu - nici carne moale.
  • Cine râde la urmă râde mai bine.
  • Cine s-a fript cu ciorba, suflă şi-n iaurt.
  • Cine sapă groapa altuia, cade singur în ea.
  • Cine seamănă vânt culege furtună.
  • Cine se amestecă în tărâţe, porcii îl mănâncă. [Grigore George Tocilescu - Materialuri folcloristice (1900)]
  • Cine se aseamănă, se adună.
  • Cine se scoală de dimineaţă, departe ajunge.
  • Cine se scuză se acuză.
  • Cine te vede intrând în cârciumă nu zice că ai intrat să te închini.
  • Cine umblă cu miere se mânjeşte şi pe buze.
  • Cine umblă pe drum cu gândul acasă îşi pierde căciula în târg.
  • Cineva care a dat în mintea copiilor. (Este naiv)
  • Cineva care are capul baniţă de carte.
  • Cineva care are gura spucată. (Prevede ceva neplăcut)
  • Cineva care are fitilul scurt. (Certăreţ)
  • Cineva care este ciuca bătăilor. (Mănâncă bătaie tot timpul)
  • Cineva care este coadă de topor. (Stă în slujba cuiva care asupreşte lumea)
  • Cineva care este turnător. (Spioneazå şi dezvăluie)
  • Cineva care e "mort" după altcineva. (Iubeşte nespus)
  • Cineva care e "mort" după ceva. (Doreşte un lucru foarte mult).
  • Cineva care este "beat-curcă". (La curcani se turna rom pe gât înainte de a-i tăia)
  • Cineva care este cu capsa pusă. (Certăreţ)
  • Cineva care este cu un ochi la slănină şi cu altul la făină. (hrăpăreţ)
  • Cineva care este "lasă-mă să te las" (Desinteresat, moale la treabă)
  • Cineva care nu-şi vede lungul nasului. (Îngâmfat şi cam obraznic)
  • Cineva care s-a ajuns. (S-a îmbogăţit)
  • Cineva care se mişcă "ca ochii mortului". (E încet la treabă)
  • Cineva care "şi-a băut minţile". (Din cauza băuturii face lucruri nechibzuite)
  • Cioară mândră şi flămândă.
  • Colac peste pupăză. (Ceva care vine să inrăutăţească o situaţie deja precară)
  • Copacii mor în picioare.
  • Copacul cu rădăcini adânci nu se teme de furtună.
  • Copilul cu douǎ moaşe rǎmâne cu buricul netǎiat.
  • Corb la corb nu scoate ochii.
  • Cu capul în biserică şi cu gândul la dracu'.
  • Cu cât înveti mai mult, cu atât ştii mai puţin.
  • Cu cât ţipi mai tare cu atât te doare mai rău.
  • Cui pe cui se scoate.
  • Cuiva îi lipseşte o doagă. (Nu e întreg la minte)
  • Cultura e ceea ce rămâne când ai uitat tot ce ai învăţat.
  • Cum a venit, aşa s-a dus. (Ce se câştigă uşor, se pierde repede)
  • Cum e faţa liniştită a izvorului curat, aşa-i viaţa celui care e cu Cerul împăcat.
  • Cum e tocul - şi pistolul.
  • Cum e turcul aşa e şi pistolul. [Grigore George Tocilescu - Materialuri folcloristice (1900)]
  • Cu mintea zurlie şi cu privirea şaşie. (Cineva pe care nu se poate conta)
  • Cum îţi aşterni, aşa dormi.
  • Cum îţi aşterni, cum vine altul şi se culcă în locul tău.
  • Cum pui aşa aduni, şi cum semeni, aşa culegi.
  • Cum se duce parcă vine, şi când merge parcă stă. (Ceva care nu functioneză)
  • Cum te scoli de dimineaţă, aşa îţi merge toată ziua.
  • Cu muncă şi cu răbdare, poţi face cât unul mare.
  • Cu o floare nu se face primăvară.
  • Cu răbdarea treci şi marea.
  • Curaj găină că te tai. (Îndemn de a face un lucru neplăcut)
  • Curăţenia este mama sănătăţii.
  • Curcă de beat. (La curcan i se băga rom pe gât înainte de a-l tăia)
  • Cu sare şi cu smântână şi opinca tatii e bună.


Cuprins: Sus  A  B  C  D  E  F  G  H  I  Π J  K  L  M  N  O  P  Q  R  S  Ş  T  Ţ  U  V  W  X  Y  Z


[modifică] D

  • Dacă alergi să câştigi bani îi dai înapoi la doctor.
  • Dacă baba avea ventil, se chema automobil. (O supoziţie improbabilă)
  • Dacă dai cu ciomagul, vezi că are două capete. Unul s-ar putea să se intoarcă pe spinarea ta.
  • Dacă îţi dau una, zici că n-ai avut noroc. (Ameninţare)
  • Dacă mergem împreună vreau să-ţi simt cotul.
  • Dacă minţi odată trebuie să minţi de mai multe ori.
  • Dacă nu se duce Mohamed la munte, vine muntele la Mahomed. (Treabă făcută pe dos)
  • Dacă şi cu Parcă se plimbau în barcă. Şi dacă Dacă nu era, Parcă parcă se-neca.
  • Dacǎ tǎceai, filozof rǎmâneai.
  • Dacă te bagi între lupi, urlă ca lupul. (Nu te împotrivi curentului)
  • Dacă te iei după capul altuia te duci de râpă.
  • Dacă te laşi în coadă la tors, Joimăriţa îţi agaţă fuiorul în prăjină. (Se spune la fete)
  • Dacă totul a ieşit bine, înseamnă că ai greşit undeva.
  • Dacă umblă porcul cu paiu-n gură, se schimbă vremea.
  • Dacă vrea să-şi înece câinele, ţăranul spune că e turbat.
  • Dacă vrei să scapi de un prieten, imprumută-i bani.
  • Dacă vrei să te îneci, fă-o într-o apă adâncă.
  • Dă ce te lasă inima.
  • Dă cuiva un deget şi-ţi ia toată mâna.
  • Dă Doamne sănătate, că belele curg.
  • Dă-i Doamne Românului mintea de pe urmă. (După multe încercări nereuşite, o idee bună)
  • Dar din dar se face rai.
  • Darul nu după mărime, ci după dragoste se preţuieşte.
  • De bani se plâng toţi, dar de minte niciunul.
  • De când era lupul căţel şi măgarul viţel.
  • De unde nu este nici D-zeu nu prea cere.
  • Decât codaş la oraş, mai bine în satul tău fruntaş.
  • Decât cu un prost la câştig, mai bine cu un deştept la pagubă.
  • Decât multă minte ştiu că e mai bine să ai totdeauna un dram de noroc.
  • Decât o sută de ani cioară, mai bine un an privighetoare.
  • Decât să mănânc pâine cu unt şi să mă uit în pământ, mai bine mănânc pâine cu sare şi mă uit la soare.
  • Decât să plângă mama, mai bine să plângă mă-sa.
  • Decât un cal obosit, mai bine un măgar odihnit.
  • Decât un car de frumuseţe, mai bine un dram de minte.
  • Decât vin oţeţit / mai bine oţet cinstit.
  • De ce îţi este frică, de aia nu scapi.
  • De ce nu-ţi pasă nu-i al tău.
  • De ce te îmbogăţeşti mai tare, d-aia te usuci mai mult.
  • De ce te-mbeţi dacă ştii că-ţi face rău?!
  • De departe ochiu-ţi bate, de aproape ochiu-ţi scoate. (Lucrurile nu sunt aşa cum par la prima vedere)
  • De haram a venit, de haram s-a dus. (Un lucru căpătat uşor se pierde repede)
  • De treci Dunărea innot, te-mpiedici la mal de-un ciot.
  • De unde iei trebuie să şi pui.
  • De unde nu este nici Dumnezeu nu cere.
  • De urâtă nu-i frumoasă, da'i desteaptă, proastă dracu.
  • Degrabă să asculţi, târziu să grăieşti. Şi la mânie cu totul să zăboveşti.
  • Despre morţi, numai de bine.
  • Deştept de-i crapă capul. (E prost)
  • Deşteptul învaţă din greşelile altora, dar prostul nici măcar din greşelile lui.
  • Deşteptul se loveşte cu capul de zidul proştilor.
  • Din greşeli înveţi.
  • Din vorbă se face fapta şi din faptă vorba.
  • "Doamne fereşte!" pân' te nimereşte.
  • Doi cu sapa, cinci cu mapa. (Birocraţie)
  • Doi încarcă, doi descarcă. Merge treaba? Merge! (Lucru făcut în zadar şi fără cap)
  • Domnia şi prostia se plătesc.
  • Domnul a dat, Domnul a luat!
  • Două, şi cu a brânzii - nouă. (Socoteală încurcată)
  • Două vorbe un ban nu fac. (Vorbă în zadar)
  • Dracul nu e aşa de negru cum crede lumea.
  • Dragă dragă pân' ţi-o bagă. (Face curte la început)
  • Dragostea e ca o doctorie: dacă e prea multă te omoară.
  • Dragoste cu pacoste. (Din prea mulă iubire se întâmplă lucruri neplăcute)
  • Drumul cunoscut e cel mai scurt.
  • Drumul spre iad e pavat cu intentii bune.
  • Dumnezeu a făcut trandafirul şi dracu i-a pus ghimpii. (Nici un lucru nu-i perfect)
  • Dumnezeu îţi dă, dar în gură nu-ţi bagă.
  • Dumnezeu nu bate cu parul, bate cu palma. (Cel ce face rău e pedepsit, dar nu fizic)
  • Dum spiro spero! (Cât respir, sper - proverb latin)
  • După faptă şi răsplată.
  • După furtună vine şi vreme bună. (Omul speră la necaz)
  • După mine - potopul. (Nu-mi pasă de ceilalţi)
  • După petrecere vine "ziua regretelor". (Când ţi-e rău şi te doare capul)
  • După război mulţi viteji se arată.
  • După tramvai şi după femei să nu fugi niciodată.
  • Du-te cu Domnul şi să te întorci sub scut. (Lit. De la război morţii erau aduşi pe scut)
  • Du-te învârtindu-te.(Vrei să scapi de cineva)


Cuprins: Sus  A  B  C  D  E  F  G  H  I  Π J  K  L  M  N  O  P  Q  R  S  Ş  T  Ţ  U  V  W  X  Y  Z


[modifică] E

  • E bun să-l trimiţi după moarte.
  • E ca măgarul între oi.
  • E cu un ochi la slănină, cu altul la făină. (Cineva hrăpăreţ)
  • E gură căscată / E zăpăuc / E cu capul în nori.
  • E "gură spartă". (Vorbeşte vrute şi nevrute)
  • E lesne a povăţui, şi anevoie a se povăţui.
  • E mai bine în coliba ta / decât în palatul altuia.
  • E mai dificil sa corectezi o operă decît s-o scrii. (Spun corectorii)
  • E pe bune. (Nu e glumă)
  • E rău cu rău, dar mai rău e fără rău. (Prea mult bine te face neom)
  • E ruptă din stele. (Fată frumoasă)
  • E scump la tărâţe şi ieftin la făină. (Face afaceri proaste)
  • E spurcat la gură. (Vorbeşte urât).
  • Eşti cam într-o ureche. (Zăpăcit)
  • Eşti cam "Lasă-mă să te las". (Leneş, inactiv)
  • Eşti nehotărâtă ca fata mare la măritat.
  • Eşti o belea pe capul omului.
  • Eşti un drac împieliţat. (Eşti năzbâtios - Se spune la copii)
  • Eu domn, tu domn, cine să ducă sacul?
  • E un om dintr-o bucată. (Pe care te poţi bizui)
  • E un om - să-l pui la rană/ E ca buruiana de leac.
  • Eu sunt mic, nu ştiu nimic. Tata-n pod beleşte oaia. (Când cineva vrea să ascundă adevărul, dar se dă de gol)
  • Exemplele rele strică moravurile bune.
  • Exemplele sunt făcute pentru proşti.


Cuprins: Sus  A  B  C  D  E  F  G  H  I  Π J  K  L  M  N  O  P  Q  R  S  Ş  T  Ţ  U  V  W  X  Y  Z


[modifică] F

  • Fă bine la altul, să vezi tu cum îţi auzi vorbe.
  • Face planul ca ţiganul. (Un plan cam naiv şi nereuşit)
  • Face un lucru cum îl duce capul.
  • Fântâna adevărată nu îngheaţă niciodată.
  • Fă-te frate cu dracul până treci lacul.
  • Fă-ti iarna car si vara sanie.
  • Femeia care e rea de muscă. (Îşi înşeală bărbatul cu oricine)
  • Femeia care face pe mironosita. (Alintată şi nevinovată)
  • Femeia care zboră ca cioara din par în par.
  • Femeia este un rău necesar.
  • Femeia nebătută e ca moara neferecată.
  • Femeia te ridică, femeia te coboară.
  • Femeia "usoară" a zis: "Iubitule, bine faci, dar rău plătesti..."
  • Femeia vede unde bărbatul abia zăreşte.
  • Fereşte-mă, Doamne, de prieteni, că de duşmani mă feresc singur.
  • Fereşte-te de câine mut / şi de om tăcut.
  • Fiecare cioară îşi laudă puiul.
  • Fiecare pasăre pe limba ei piere.
  • Fie pâinea cât de rea, tot mai bine-n ţara mea.
  • Fie pâinea cât de rea, tot ţi-o fură cineva.
  • Foaie verde lobodă, gura lumii slobodă.
  • Foamea te scoate afară din casă.
  • Frate ca frate, da' brânza-i pe bani bărbate.
  • Frica păzeste bostănăria.
  • Fricosul roade osul.
  • Fricosul se sperie şi de umbra lui.
  • Frumoasă parcă e ruptă din rai.
  • Fuga e ruşinoasă, dar e sănătoasă.
  • Fuge de mănâncă pământul.
  • Fuge de rupe pământul.
  • Fuge de-i sfârâie călcâiele.
  • Fugi de cel ce pupă în bot, / că îţi ia din pungă tot.


Cuprins: Sus  A  B  C  D  E  F  G  H  I  Π J  K  L  M  N  O  P  Q  R  S  Ş  T  Ţ  U  V  W  X  Y  Z


[modifică] G

  • Găina bătrână face zeama bună.
  • Găina vecinului face ouă mai mari.
  • Gând la gând cu bucurie.
  • Gânduri multe, fără treabă, / Dovedeşte minte slabă.
  • Ghinioanele se tin lanţ.
  • Ghinionul îl dai afară pe uşă şi el intră pe fereastră.
  • Ghinionul nu vine niciodată singur.
  • Graba strică treaba.
  • Greşeala recunoscută este pe jumătate iertată.
  • Greu la deal cu boii mici.
  • Gura bate curul.
  • Gura copilului adevăr grăieşte.
  • Gura lumii-i slobodă.
  • Gura lumii n-o astupă nici pământul.
  • Gura păcătosului adevăr grăieşte.


Cuprins: Sus  A  B  C  D  E  F  G  H  I  Π J  K  L  M  N  O  P  Q  R  S  Ş  T  Ţ  U  V  W  X  Y  Z


[modifică] H

  • Hai, cu D-zeu înainte! (Îndemn la curaj într-o acţiune riscantă)
  • Hai găină la culcare că ţi-e guşa plină.
  • Haina face pe om.
  • Hai noroc si la mai mare. (Urare de succes - se spune la chef)
  • Hopa Mitică - cade-n cap şi se ridică.
  • Hoţul de la hoţ învaţă.
  • Hoţul jură şi iar fură.
  • Hoţul neprins e negustor cinstit.
  • Hoţului de hoţ îi e frică.
  • Hoţul zice c-a glumit / Când vede că l-ai zărit.


Cuprins: Sus  A  B  C  D  E  F  G  H  I  Π J  K  L  M  N  O  P  Q  R  S  Ş  T  Ţ  U  V  W  X  Y  Z


[modifică] I

  • Iarna n-au mâncat-o lupii.
  • Inima de vânzător e venin otrăvitor.
  • Interesul poartă fesul.
  • Iubeşte-ţi copilul ca şi cum ar fi al tau. //proverb marinăresc


Cuprins: Sus  A  B  C  D  E  F  G  H  I  Π J  K  L  M  N  O  P  Q  R  S  Ş  T  Ţ  U  V  W  X  Y  Z


[modifică] Î

  • Îi dai cuiva „mură în gură”. (Totul de-a gata)
  • Îi sare ţandăra. (Se supără repede)
  • Îi trăzneşte prin cap ce nici cu gândul nu gândeşti. (Unul cu idei năstruşnice)
  • Îl ia gura pe dinainte. (Dezvăluie un secret)
  • Îmbrăcat de bogdaproste. (Peiorativ - Cineva îmbrăcat prost sau cu haine de pomană).
  • Înainte de a porunci învaţă a te supune.
  • Încalecă şi fute, descalecă şi du-te. (Fă-ţi interesul fără să-ţi pese de altcineva)
  • În coadă la arat, în faţă la adunat.* În ţara orbilor, chiorul este împărat.
  • Întrebarea / Trece marea.
  • Intri bou (la şcoală) şi ieşi vacă. (Cineva de care "nu s-a prins cartea")
  • Învaţă de la alţii, dar fă cum ştii tu.
  • Învaţă pe alţii, ca să fii învăţat şi tu.
  • În viaţă e bine să fii blând ca un miel, dar când în jurul tău sunt lupi e bine să fii leu.
  • În viaţă e bine să te fereşti chiar şi de greşelile altora.
  • În viaţă sunt două cuvinte care deschid multe uşi: "trage" şi "împinge".
  • Îţi dă mâna să faci ceva. (Ai posibilitatea)
  • Îţi fac buzunar la burtă! (Ameninţare cu cuţitul).
  • Îţi faci singur palton de scânduri. (Faci un lucru care te decavează)
  • Îţi intră pe o ureche şi îţi iese pe amândouă.
  • Îţi tai craca de sub tine.


Cuprins: Sus  A  B  C  D  E  F  G  H  I  Π J  K  L  M  N  O  P  Q  R  S  Ş  T  Ţ  U  V  W  X  Y  Z


[modifică] J

  • Jocul greşeala aşteaptă.
  • Judecă întâi pe om şi apoi îl spânzură.
  • Judecătorul e ca osia de car; cum o ungi nu mai scârţîie.
  • Jupâneasa duce casa şi jupânul duce drumul.


Cuprins: Sus  A  B  C  D  E  F  G  H  I  Π J  K  L  M  N  O  P  Q  R  S  Ş  T  Ţ  U  V  W  X  Y  Z


[modifică] L

  • La balega subţire puţinică apă trebuie.
  • La balega udă nu-i trebuie multă apă.
  • La barza chioară îi face Dumnezeu cuib.
  • La bulboană se adună peştii. (Lumea se adună unde se întâmplă ceva)
  • Lacomia strica omenia
  • Lac sa fie,ca broaste-s destule.
  • Lada la mine, cheia la tine.
  • La disperare omul nu mai judecă.
  • La nevasta jucăuşă stă gunoiul după usă.
  • La omul sǎrac nici boii nu trag.
  • La osul cu multă carne trag ciorile.
  • La plăcinte înainte, la război înapoi.
  • La pomul lăudat să nu te duci cu sacul.
  • La unul mumă, la altul ciumă.
  • Lasă pe mâine ce poţi face azi că poate mâine nu mai este nevoie.
  • Las-o baltă/moartă. (O discuţie/acţiune care nu duce nicăieri)
  • Las-o jos, că măcăne. (Se spune cuiva care încearcă să păcălească).
  • Las-o (mai) moale. (Se spune cuiva care susţine ceva nesigur)
  • Lauda de sine nu miroase-a bine.
  • Laudă-mă gură că d-aia-ţi dau friptură.
  • La unii li s-a dat capul ca să nu le plouă-n gât.
  • La unul mumă şi la altul ciumă.
  • Le muţi de la Ana la Caiafa. (Muţi lucruri dintr-un loc în altul dar nu la-ndemână)
  • Lenea-i cucoană mare, care n-are de mâncare.
  • Lenesul adoarme din picioare.
  • Leneşul la toate zice că nu poate.
  • Leneşul mai mult aleargă şi scumpul mai mult păgubeste.
  • Leneşului îi pute pământul sub el.
  • Lucrezi de doi bani, dar vrei doi curcani.
  • Lucrul amestecat, pute a căcat. (Nu te băga într-o situatie neclară)
  • Lucrul cel mai scump e cinstea, dar ce folos, unii o vând prea ieftin.
  • Lume-lume, nu e glume/ Pe afară-i vopsit gardul, înăuntru-i leopardul/ Şapte muzici - trei! (Laudă mincinoasă)
  • Lupu-şi schimbǎ pǎrul, dar nǎravul ba.


Cuprins: Sus  A  B  C  D  E  F  G  H  I  Π J  K  L  M  N  O  P  Q  R  S  Ş  T  Ţ  U  V  W  X  Y  Z


[modifică] M

  • M-ai făcut să-mi inghit cuvintele. (M-ai surprins cu ce mi-ai spus)
  • Mai bine burtos de la bere decât cocoşat de la muncă!
  • Mai bine sărac dar curat, decât negustor încurcat.
  • Mai mare daraua decât ocaua.
  • Mai treacă-meargă...(Ce ai făcut până acum ~~ dar de acum înainte...)
  • Mama proştilor e mereu gravidă.
  • Mama-npunge şi eu trag, ce mai cămăşuţă-mi fac!
  • Mă duci cu preşul. (Mă păcăleşti)
  • Mă porţi de la Ana la Caiafa. (Mă duci cu vorba)
  • Măsoară de două ori şi taie odată.
  • Mână măgarul! (Peiorativ:"Du-te de aici")
  • Mănânci un sac de sare cu un om şi tot nu-l cunoşti.
  • Mâncarea e fudulie, băutura e temelie. (Se spune la chef)
  • Mânia cu nimic altceva se potoleşte, decât cu îndelunga răbdare.
  • Mânia de seară să o laşi pe dimineaţă.
  • Mânia nu este un sfetnic bun pentru om.
  • Mâţa blândă zgârie rău.
  • Meseria este brǎţarǎ de aur.
  • Meseria nu se învaţă, se fură.
  • Mielul blând suge la două oi.
  • Minciuna are picioare scurte.
  • Minciuna are picioare scurte si te prinde repede.
  • Minciunile împăratului sunt adevărurile săracului.
  • Mintea ta a mai fost la un fes de babă.
  • Minte de îngheaţă apele.
  • Moartea a fost aşa sigură de victorie încât ne-a dat o viaţă avans.
  • Mort a fost şi-a-nviat. (Cineva care s-a însănătoşit repede)
  • Morţii cu morţii şi vii cu viile.
  • Mortul al dracului şi banul al popii. (Preot hrăpăreţ)
  • Multe-am tras şi nu m-am ras. Nici acuma nu m-oi tunde. (Nu mă sperii de ghinion)
  • Mulţi văd, puţini cunosc.
  • Mulţi văd puţini înţeleg.
  • Munca înnobilează pe om. (Dar de nobili nu-i nevoie)
  • Munceste ca câinele la umbră.
  • Munte cu munte se-ntâlneşte, d-apăi om cu om.
  • Mută mortul la uşa altuia.
  • Mutul tace dar le face.


Cuprins: Sus  A  B  C  D  E  F  G  H  I  Π J  K  L  M  N  O  P  Q  R  S  Ş  T  Ţ  U  V  W  X  Y  Z


[modifică] N

  • N-aduce anul ce aduce ceasul.
  • N-am cuvinte să mă exprim. (Superlativ pozitiv şi negativ)
  • Na parale, dă-mi pastramă! (Variantă)
  • Na paraua, dă-mi sarmaua! (Târg nechibzuit)
  • Neamurile şi vecinii sunt daţi de Dumnezeu, prietenii ţi-i alegi singur.
  • Ne-avem bine ca căţelul cu purcelul.
  • Ne-avem ca câinele cu pisica.
  • Nebunia e soră cu prostia.
  • Ne furăm căciula unul altuia. (Încercăm să ne păcălim unul pe altul)
  • Ne naştem goi, uzi şi flămânzi. De abia după aceea lucrurile se înrăutăţesc.
  • Negustorul fricos nu face câştig.
  • Nemulţumitului i se ia darul.
  • Nevasta bună e o comoară la casa omului.
  • Nevoia e mama născocirilor.
  • Nevoia învaţă pe om.
  • Nici acum şi nici aiurea. (Niciodată)
  • Nici cal nici măgar. (Un lucru nefăcut ca lumea)
  • Nici din ciocoi om de frunte, nici din salcie cerc de bute.
  • Nici din salcie pere, nici din răchită vişinele.
  • Nici în căruţă, nici teleguţă. (Ceva nedecis)
  • Nici jăndarul nu-i de fer, să nu intre brişca-n el. (Ardeal)
  • Nici laie, nici bălaie. (O discuţie fără concluzii)
  • Nici lelea cu bârneţe, nici badea cu altiţe.
  • Nici nu e frică de furnică, de Nechita nici atâta.
  • Nici nu ştii de unde sare iepurile.
  • Nici o fapta bună nu scapă nepedepsita!
  • Nici oaie între lupi, nici lup între oi (să nu fii).
  • Nici pe dracu să-l vezi, nici cruce să-ţi faci.
  • Nici toate a doctorului, nici toate a duhovnicului.
  • Nici toate ale doctorului şi nici toate ale popii. (Nu lua sfaturile aşa cum le primeşti)
  • Nici turc, nici turleac la un fleac.
  • Nici usturoi a mâncat, nici gura i-a mirosit.
  • Nimeni n-a moştenit pământul.
  • Nimeni nu face rău cuiva fără să creadă că e bine ceea ce face.
  • Nimeni nu-i profet in tara lui.
  • Nimeni nu s-a-mbogăţit pe muncă cinstită.
  • Nimeni nu s-a născut înţelept, dar mulţi au murit proşti.
  • Nimeni nu s-a născut învătat.
  • Nimeni nu-şi dă osteneala să convingă, atunci când poate să poruncească.
  • Nimic nu e nou sub soare.
  • Noaptea e cel mai bun sfetnic.
  • Noapte bună găină că ţi-e guşa plină.
  • Noi suntem foarte buni, domeniul e prost ales ...(Secara)
  • Nor mare - ploaie mică.
  • Noroc noroc şi cu nasu-n troc.
  • Norocu-i după cum şi-l face omul. (Dar pe unii îi pocneşte din senin)
  • Norocul e de partea celor curajoşi.
  • Norocul vine când nici cu gândul nu gândeşti.
  • Nu avem decât o viaţă - numai pisica are nouă.
  • Nu bea apă din pumnul altuia că niciodată nu vei fi sătul.
  • Nu căra apă cu ciurul.
  • Nu căra apă la fântână.
  • Nu cerceta aceste legi că eşti nebun de le-nţelegi.(Eminescu?)
  • Nu cere ce nu ţi se poate da.
  • Nu da sfaturi - Prostul nu le înţelege. Deşteptul e sătul de sfătuitori. Dă soluţii in loc de sfaturi!
  • Nu da vrabia din mână pe cioara de pe gard.
  • Nu e locul ci e dobitocul.
  • Nu e nici cal, nici măgar.
  • Nu e pentru cine se pregăteşte/ E pentru cine se nimereşte!
  • Nu eşti beat atâta timp cât poţi sta întins pe podea fară să te sprijini.
  • Nu eşti în toate minţile. (Eşti nebun)
  • Nu există pădure fără uscături. (Printre oameni de treabă există şi lichele)
  • Nu face pe prostul că aşa rămâi. (Lumea te consideră după impresia pe care o laşi)
  • Nu face purici mulţi pe aici. (Are de gând să plece)
  • Nu-i ajungi cu prăjina la nas. (Cineva îngâmfat)
  • Nu-i chiar atât de negru dracul pe cât pare.
  • Nu-i da Doamne omului cât poa-să ducă.
  • Nu-i dǎ nici mǎcar piatrǎ sǎ-ţi spargi capul.
  • Nu-i frumos ce e frumos, e frumos ce-mi place mie.
  • Nu îi da, Doamne, omului cât poate să ducă.
  • Nu-i mai bagi mintea cu pâlnia.
  • Nu învăţa găina să facă ouă.
  • Nu-i pentru cine se pregăteşte, ci pentru cine se nimereşte.
  • Nu lăsa pe mâine ce poţi face azi.
  • Nu face azi ce poţi lăsa pe mâine. (Ironic)
  • Numai c-o lovitură copacul nu cade.
  • Numai în pomul plin de roade aruncă oamenii cu piatra.
  • Nu mai poate de bucurie.
  • Nu mai umbla brambura.
  • Nu mai umbla de colo-colo cu traista-n protap.
  • Nu-mi mai trebuie că m-am prăjit odată.
  • Nu-mi mai trebuie că m-am prăjit odată.
  • Nu mor caii când vor câinii.
  • Nu numai să cunoşti ceea ce se cuvine, ci să şi urmezi după cum se cuvine.
  • Nu persista in prostie.
  • Nu poţi să faci din rahat bici şi sǎ şi pocneascǎ.
  • Nu pune cal de curse să tragă la plug.
  • Nu "pune mâna", că "te frigi". (Dacă furi, te prinde)
  • Nu pune paie pe foc.
  • Nu râde de necazul altuia.
  • Nu rupe floarea, dacă vrei să vezi rodul ei.
  • Nu se ştie ca pământul/ Din ce parte bate vântul. (De unde vine norocul)
  • Nu-şi cunoaşte lungul nasului. (E încrezut).
  • Nu spune "hop" până n-ai sărit.
  • Nu sta, că-ţi stă norocul.
  • Nu ştie nimeni când îi bate ceasul.
  • Nu ştie stânga ce face dreapta. (Cineva neândemânatic)
  • Nu ştii de unde sare iepurele.
  • Nu ştii pe ce lume trăieşti. (Eşti desprins de realitate)
  • Nu supăra mai mult pe cel în mânie căzut, că mai rău se înverşunează, ca focul când îl zgândări.
  • Nu te băga in tărâţe că te mănâncă porcii.
  • Nu te băga unde nu-ţi fierbe oala. (Nu-ţi da cu părerea la ce nu te pricepi)
  • Nu te grăbi că n-au intrat zilele-n sac.
  • Nu te întinde mai mult decât îţi este plapuma.
  • Nu te juca cu focul! (Nu întreprinde lucruri periculoase)
  • Nu te lua la întrecere cu alţii, ci cu tine însuţi.
  • Nu te pune la mintea nebunului.
  • Nu te pune la mintea nebunului.
  • Nu te pune la mintea nebunului, că te duci de râpă.
  • Nu te râde că te-ajunge!
  • Nu te râde că te-ajunge.
  • Nu-ţi băga nasul in ciorba altuia.
  • Nu-ţi băga nasul unde nu-ti fierbe oala.
  • Nu-ţi bate joc de nenorocul altuia.
  • Nu-ţi bate singur cuie in talpă.
  • Nu-ţi da arama pe fată!
  • Nu-ţi da în petic. (Nu face gafe.)
  • Nu-ţi lua apă peste cap. (Ia atâta lucru cât poţi duce la bun sfârşit)
  • Nu-ţi lua apă peste cap. (Nu te angaja la ceva ce te depăşeşte)
  • Nu-ţi pune mintea la ce nu te pricepi.
  • Nu toate ale doctorului si nici toate ale popii. (Nu lua sfaturile chiar aşa cum ţi se dau)
  • Nu tot ce luceste e diamant.
  • Nu tot ce zboară se mănâncă.
  • Nu toti ce te bagă in căcat iti vor răul, si nu toti ce te scot din căcat iti vor binele.
  • Nu umbla brambura. (Nu pierde vremea)
  • Nu umbla de colo-colo cu traista-n proţap.
  • Nu vede pădurea de copaci.
  • Nu vezi pădurea de copaci.
  • Nu vinde castraveti la grădinar.


Cuprins: Sus  A  B  C  D  E  F  G  H  I  Π J  K  L  M  N  O  P  Q  R  S  Ş  T  Ţ  U  V  W  X  Y  Z


[modifică] O

  • O femeie care este urâtă ca muma pădurii.
  • O femeie care e rea de muscă. (E curvă)
  • Obiceiul uşurează povara.
  • Obraznicul mănâncă praznicul.
  • Obrazul subtire cu cheltuială se tine.
  • Ochii care nu se văd, se uită.
  • Ochii sunt oglinda sufletului.
  • Ochii te sperie, mâinile te-ajută. (nu e aşa mult de lucru cum pare)
  • Ochii văd, inima cere, / Dar e rău când n-ai putere.
  • Ochiul stăpânului ingrasă vaca.
  • O mână spală pe alta şi amândouă obrazul.
  • O mie de vorbe doi bani nu fac.
  • Omul blând ca apa lină.
  • Omul bogat e ca iepurele - sare unde vrea.
  • Omul când n-are ce face se scarpină-n cap.
  • Omul care-i prost / N-are nici un rost.
  • Omul cât îl laşi atâta se întinde.
  • Omul cât trăieşte învaţă.
  • Omul caută leac unde simte că îl doare.
  • Omul cu rude nu piere.
  • Omul fără patrie e ca puiul fără mamă.
  • Omul gospodar îşi face iarna car şi vara sanie.
  • Omul harnic, muncitor, de pâine nu duce dor.
  • Omul înţelept îşi face vara sanie şi iarna o pune pe foc.
  • Omul învaţă cât trăieşte şi când moare tot prost este.
  • Omul la mânie, cade-n nebunie.
  • Omul nu e niciodată mulţumit - de ce are mai mult, de aia vrea mai mult.
  • Omul nu fuge de colac, / ci de ciomag.
  • Omul poate povăţui pe altul, dar pe sine niciodată.
  • Omul rău e ca cărbunele, dacă nu te arde, te înnegreşte.
  • Omul sfinteste locul.
  • O persoană care este "Uşă de biserică". (Cinstită, fără pată)
  • Oricând e loc de mai rău.
  • Orice cal ajunge gloabă.
  • Orice învăţ işi are şi dezvăţ.
  • Orice laudă ascunde o doză de minciună şi de invidie.
  • Orice lucru este bun la timpul său.
  • Orice minune nu ţine decât trei zile.
  • Orice naş îşi are naşul. (Cine face rău va fi pedepsit)
  • Ori te poartă cum ţi-e vorba, ori vorbeşte cum ţi-e portul.
  • Or la bal, or la spital.
  • O vorbă rea răneşte mai mult decât o sabie ascuţită.


Cuprins: Sus  A  B  C  D  E  F  G  H  I  Π J  K  L  M  N  O  P  Q  R  S  Ş  T  Ţ  U  V  W  X  Y  Z


[modifică] P

  • P...a bună - în bălării. (Femeia săracă e iubăreaţă)
  • Păcala însurat şi femeia nebună.
  • Păcală s-a luat după vecinul şi a dat de bucluc.
  • Pădurea dă coadă securei.
  • Până când să se întâmple un lucru îţi iese părul prin căciulă.
  • Până copilul nu plânge, mama piept nu-i dă.
  • Până la Dumnezeu te mănâncă / omoară sfinţii.
  • Până la Dumnezeu, te mănâncă sfinţii! (E greu să-ţi faci dreptate)
  • Până nu faci foc nu iese fum. (Un zvon care se împrăştie)
  • Până s-o dumiri Ion/ Ară plugul un pogon.
  • Până să faci tu un lucru îţi iese părul prin căciulă.
  • P..a nu ştie carte. (Expresie urâtă, folosită de cei care aleargă după femei)
  • Parcă e picat din lună. (Cineva zăpăcit)
  • Parcă ţi-a iesit o păsărică din gură. (Ai spus un lucru înţelept.)
  • Părinţii au mâncat aguridă, şi la copii li se strepezesc dinţii. (Părinţii fac greşeli, copiii trag ponoasele.)
  • Pasărea se prinde cu grăunţe, omul cu vorbe frumoase.
  • Patru ochi văd mai bine decât doi.
  • Pauzele lungi şi dese, cheia marilor succese.
  • Paza bună trece primejdia rea.
  • Paza mică trece primejdia mare.
  • Pe afară-i vopsit gardul, înăuntru - leopardul. Lume-lume nu e glume! Şapte muzici - trei.(Laudă mare ce aduce a reclamă)
  • Pe cel furios în mânie, lesne îl supui, când dulce vei grăi lui, când vei tăcea de tot sau când vei fugi dinaintea lui.
  • Pe cine nu laşi să moară, nu te lasă să trăieşti.
  • Pe dinafară e frumos, dar pe dinăuntru e găunos.
  • Pentr-un boţ de mămăligă, / râde prostu de se strică.
  • Peştele de la cap se împute (dar se curăţă de la coadă).
  • Pe toţi să-i asculţi, dar din mintea ta să nu ieşi.
  • Pică pară mălăiaţă în gura lui Nătăfleaţă.
  • Pisica are nouă vieti.
  • Pisica cu clopoţei nu prinde şoricei.
  • Pisica cum o arunci tot în picioare cade.
  • Pisica râzgâiată nu prinde şoareci niciodată.
  • Plete lungi şi minte scurtă, judecata mai măruntă.
  • Ploaia din mai face mălai.
  • Poale lungi şi minte scurtă. Geaba le scurtară-n poale că nu au mintea mai lungă. (Păstorel Teodoreanu)
  • Pofta vine mâncând.
  • Politeţea este cheia de aur care deschide toate uşile.
  • Pomul se cunoaşte după roade, omul după fapte.
  • Porcul îl baţi şi el zice că-l scarpini.
  • Porcul unde se cacă, acolo mănâncă.
  • Povară mai grea decît spinarea ta să nu ridici, ca să nu te poticneşti.
  • Prea mulţi bucătari strică supa.
  • Prietenia e posibilă doar între oameni buni.
  • Prietenul la bani se cunoaşte.
  • Prieteni noi să-ţi faci,dar de cei bătrâni să nu te laşi.
  • Prieteni să ai puţini, dar buni.
  • Prietenul adevărat la nevoie se cunoaşte.
  • Primăvara e bătaia peştelui.
  • Primiţi-mă în casă până ce vă veţi găsi dumneavoastră alta.
  • Prinde orbul, scoate-i ochii. (Cineva care s-a ascuns şi nu poate fi pedepsit)
  • Prin muncă şi staruinţă,vei ajunge la dorinţă.
  • Printre flori cresc şi buruieni.
  • Privighetoarea e o cioară înainte de a se mărita.
  • Prost, prost, da-i al nost'.
  • Prostu' dacă nu-i fudul, parcă nici nu-i prost destul.
  • Ρrostul cere şi deşteptul adună.
  • Prostul face ce vede si ce aude crede.
  • Prostul nu e prost destul dacă nu e şi fudul.
  • Prostul nu le stie, dar le nimereste.
  • Prostul se simte jignit inainte de-i vorbesti.
  • Pune mâna, şi o să pună şi Dumnezeu mila!
  • Pune punctul pe "i". (Vorbeşte la obiect)
  • Pune ţara la cale. (A vorbi politică)


Cuprins: Sus  A  B  C  D  E  F  G  H  I  Π J  K  L  M  N  O  P  Q  R  S  Ş  T  Ţ  U  V  W  X  Y  Z


[modifică] R

  • Racul nu-şi schimbă mersul.
  • Rădăcina e amară dar roadele dulci.
  • Râd curcile de tine.
  • Râde ciob de oală spartă.
  • Râde ciocanul de nicovală.
  • Râde dracul de cătel, dar nu se vede pe el.
  • Râde prostul de deştept, dar nici el nu-i mai deştept.
  • Râde, râde dar surâde.
  • Rana se vindecă, dar semnul rămâne.
  • Rana veche uşor sângerează.
  • Râsul e frate cu plânsul.
  • Rău cu rău, dar mai rău e fără rău.
  • Răul se face mai lesne decât binele.
  • Răzbunarea e arma prostului.
  • Recunoştinţa e o floare care creşte pe mormânt.


Cuprins: Sus  A  B  C  D  E  F  G  H  I  Π J  K  L  M  N  O  P  Q  R  S  Ş  T  Ţ  U  V  W  X  Y  Z


[modifică] S

  • S-a dus de-a berbeleacul. (A căzut rostogolindu-se)
  • S-a dus la mama dracului. (Despre ceva care s-a pierdut)
  • S-a dus pe apa Sâmbetei.
  • S-a făcut o apă şi-un pământ. (A dispărut)
  • S-a înfoiat ca varza / Şi îngâmfat ca barza.
  • S-a învăţat dezbrăcat / Şi i-e ruşine îmbrăcat.
  • Salutul între doi duşmani este primul semn al împăcării.
  • Salvarea celor învinşi e să nu mai spere nimic.
  • Salvarea celor învinşi e să nu mai spere nimic.
  • Să mai fie şi un lup mâncat de oaie. (Un lucru de excepţie)
  • Să ai "cei şapte ani de acasă". (Educatia copiilor o fac părinţii înainte de a începe şcoala)
  • Să dai cum te lasă inima.
  • Să faci ce zice popa, nu ce face popa.
  • Să fii cu ochii în patru. (Să fii atent la ce se petrece în jurul tău, pentru a te apăra.)
  • Să fii "domn" e o-ntâmplare, să fii "om" e lucru mare.
  • Să fii om de omenie!
  • Să iei castanele din foc cu mâna altuia.
  • Să vezi şi să nu crezi. (Un eveniment extraordinar)
  • Să-i faci observaţie prostului e ca şi când ai trage un câine de urechi.
  • Să-i fie ţărâna uşoară. (Se spune la mort)
  • Să împaci capra cu varza.
  • Să n-ajungi slugă la dârloagă. (Omul care "s-a ajuns" e rău de stăpân)
  • Sângele apă nu se face. (O persoană care iubeşte, favorizează sau apară pe cei din familia, neamul sau etnia sa.)
  • Să nu faci coarne la mâncare. (Nu fii pretenţios)
  • Să nu faci lucru de mântuială.
  • Să nu fie samarul mai mare decât măgarul.
  • Să nu fii a cincea roată la căruţă.
  • Să nu fii niciodată a cincea roată la cărută.
  • Să nu fii vaca pe care o mulg alţii.
  • Să nu intri slugă la dârloagă (Cel care este însuşi slugă îşi asupreşte sluga)
  • Să nu mângâi pisica de la coadă la cap.
  • Să nu muşti mâna care-ţi dă de mâncare.
  • Să nu pierzi vremea.
  • Să nu pui cal de curse să tragă la plug.
  • Să nu ştie stânga ce face dreapta. (Taină mare)
  • Să nu te bagi slugă la dârloagă. (Un om sărac ce "s-a ajuns" e rău ca stăpân)
  • Să nu-ţi crezi ochilor.
  • Să nu-ti pleci urechea la tot ce spune lumea.
  • Să nu umbli cu cioara vopsită. (Să nu păcăleşti)
  • Să nu umbli cu zaruri măsluite. (Să fii cinstit)
  • Să nu umbli haihui. (Fără rost)
  • Să nu vinzi castraveţi la grădinar.
  • Să nu vinzi pielea ursului din pădure.
  • Sărac cu duhul.
  • Sărac de-i suflă vântul prin buzunare.
  • Sărac - lipit pământului.
  • Sărbătorile învrednicesc putorile.
  • Să scoti castanele din foc cu mâna altuia.
  • S-a sculat cu dosu-n sus.
  • S-a sculat cu noaptea-n cap.
  • S-a sculat odată cu găinile.
  • Să se ducă învârtindu-se. (Când doreşti să scapi de cineva foarte repede.)
  • Să te ferească Dumnezeu de omul prost şi de femeia beată.
  • Să-ţi pleznească obrazul de ruşine.
  • Să-ţi ţii vorba-n gură. (Să nu vorbeşti când nu trebuie)
  • Să vă dea Dumnezeu sănătate şi casă de piatră. (Se spune la nuntă)
  • Să vă dea Dumnezeu sănătate şi casă de piatră. (Urare. Se spune la căsătorie, la nuntă)
  • Să vezi si să nu crezi!
  • Se dă cu capul de ceasul morţii. (Îl frământă o chestiune arzătoare)
  • Se linge pe buze de poftă.
  • Se mişcă ca ochii mortului. (E puturos)
  • Se prinde cartea de el ca părul pe broască.
  • Se simte cu musca pe căciulă. (Se simte vinovat)
  • Se ţine băţos. (De neînduplecat)
  • Se ţine de om ca păduchele de câine.
  • Se ţine scai de capul omului.
  • Seamănă ca două picături de apă.
  • Soacră-soacră poamă acră, de te-ai coace cât t-ai coace, dulce tot nu t-ei mai face.
  • Socoteala de acasă nu se potriveşte cu cea din târg.
  • Speranţa moare ultima.
  • Spune-mi cu cine te însoţeşti, ca să îţi spun cine eşti.
  • Stai tot timpul cu frica-n sân.
  • Strâmbii mănâncă ţara, că drepţii nu mai apucă.
  • Strânge bani albi pentru zile negre.
  • Strici orzul pe gâşte.
  • Supăratului i se taie nasul.
  • Surdul nu le aude, dar le potriveşte.


Cuprins: Sus  A  B  C  D  E  F  G  H  I  Π J  K  L  M  N  O  P  Q  R  S  Ş  T  Ţ  U  V  W  X  Y  Z



[modifică] Ş

  • Şantierul "cucu". Nu iei bani, dar ai de lucru.
  • Şi-a găsit dracu căpacu.
  • Şi-a pus picioarele pe spinare. (S-a dus învârtindu-se)
  • Şi-aşa-i bine, şi-aşa-i rău. (Pe deoparte e bine, pe de altă parte e rău)
  • Şi cu buzele unse si cu slănina in pod.
  • Şi cu-o floare, şi cu zece, primăvara tot se trece.
  • Şi cu oile toate şi cu lupii prieteni nu se poate.
  • Şi deşteaptă şi frumoasă şi devreme acasă.
  • Şi lupul de foame iese din pădure afară.


Cuprins: Sus  A  B  C  D  E  F  G  H  I  Π J  K  L  M  N  O  P  Q  R  S  Ş  T  Ţ  U  V  W  X  Y  Z


[modifică] T

  • Tace si le face.
  • Taie frunză la câini.
  • Te-ai dus bou şi te-ai întors vacă. (Nu ai învăţat/priceput nimic.)
  • Te-ai făcut de cacao. (De ruşine)
  • Te-a prins cu mâţa-n traistă. (Ai minţit)
  • Te-a prins cu ocaua mică. (Eşti necinstit)
  • Te ard de nu te vezi. (Ameninţare cu o pedeapsă gravă)
  • Te bagi în toate ca măraru-n bucate.
  • Te faci de garagaţă / de băcănie / de băşcălie / de panaramă / dă râsul lumii.
  • Te roade sărăcia precum rugina fierul.
  • Te scumpeşti la tărâţe şi te ieftineşti la făină.
  • Timpul vindecă orice rană. (E cel mai bun doctor)
  • Toamna se alege pleava de grâu.
  • Toamna se numără bobocii.
  • Toată vara ţuiculiţă, iarna pula căciuliţă.
  • Toate la vremea lor.
  • Toate loviturile rănesc, ultima omoară.
  • Tot păţitu-i priceput.
  • Tot tiganu' isi laudă ciocanu'.
  • Trag feciorii la frumoase ca muştele la ... dulceaţă. (eufemism)
  • Trai neneaco, pă/cu banii babachii. (Cu banii lu' babacu)
  • Trai pe vătrai. (Cineva care o duce bine fără să muncească)
  • Trei lucruri nu lasă în pace pe om: vinul, femeia şi banul.
  • Tu le faci, tu să le tragi.
  • Tu-mi spui mie că raţa-npunge, când ea măcăie şi fuge?


Cuprins: Sus  A  B  C  D  E  F  G  H  I  Π J  K  L  M  N  O  P  Q  R  S  Ş  T  Ţ  U  V  W  X  Y  Z


[modifică] Ţ

  • Ţânţarul nu te lasă să te odihneşti, dar nici nu te lasă să munceşti.
  • Ţara arde şi baba se piaptănă.
  • Ţigările sunt cuie de coşciug.
  • Ţine-te în pielea ta, ca să nu dai de belea.
  • Ţine-ţi limba-n gură ca să ai friptură.
  • Toţi leneşii obişnuiesc să-şi facă planuri mari.


Cuprins: Sus  A  B  C  D  E  F  G  H  I  Π J  K  L  M  N  O  P  Q  R  S  Ş  T  Ţ  U  V  W  X  Y  Z


[modifică] U

  • Uită de la mână pân-la gură.
  • Ulciorul nu merge de multe ori la apă.
  • Umblă cu brişca (cuţitul) la carâmbul cizmei. (E prevăzător sau periculos)
  • Un bărbat adevărat are argint la tâmple, aur în pungă şi oţel unde trebuie.
  • Una dreaptă şi zece strâmbe.
  • Una gândeşte cârciumarul, şi alta beţivul.
  • Un arbore nu face pădure.
  • Una vorbim, başca ne-nţelegem.
  • Un bogat când moare, săracul fluieră.
  • Un bordei să ai, numai să fie al tău.
  • Unde a dus surdul roata si mutul iapa.
  • Unde a fost are să mai fie.
  • Unde a mers mia, merge si suta! (Alternativa expresiei anterioare)
  • Unde dai şi unde crapă. (O actiune cu efect neaşteptat)
  • Unde e minte multă e şi nebunie multă.
  • Unde e sărăcie e şi ceartă.
  • Unde e una, se strâng mai multe.
  • Unde e vorba multă, acolo e treaba scurtă.
  • Unde-i banul, acolo-i şi mintea.
  • Unde-i lege nu-i tocmeală.
  • Unde nu faci foc, nu iese fum.
  • Unde nu-i cap e vai de picioare.
  • Unde nu-i, nici Dumnezeu nu cere.
  • Unde nu merge suta, merge mia.
  • Unde pune omul mâna, pune Dumnezeu mila.
  • Unde sare si unde te loveste.
  • Unde-s doi puterea creşte. (Dacă amândoi trag in aceeasi parte)
  • Unde sunt doi soldaţi unul ia comanda.
  • Unde sunt popi mulţi, moare pruncul nebotezat.
  • Unde-ţi umblă mintea! (Consideri că cineva are idei ieşite din comun)
  • Unde umblă câinii cu covrigi in coadă.
  • Unii au cap ca să le plouă în gât.
  • Un om prost are cap zevzec.
  • Un prieten nu se pierde.
  • Un tăntălău mai mare nici că se poate.
  • Unul care a ajuns cineva. (A căpătat renume)
  • Unul care-i fripturist. (Profită de ocazie nu tocmai cinstit)
  • Unul care trage spuză pe turta lui. (Care îşi asumă meritele altora)


Cuprins: Sus  A  B  C  D  E  F  G  H  I  Π J  K  L  M  N  O  P  Q  R  S  Ş  T  Ţ  U  V  W  X  Y  Z


[modifică] V

  • Vânzătorul care trage la cântar.
  • * Varianta: Ţara arde şi nebunul îşi pârleşte ciomagul.
  • Vezi că-i albă şi zici că-i neagră. (Încerci să ascunzi adevărul)
  • Vezi paiul din ochiul altuia, dar nu bârna din ochiul tău.
  • Viaţa leneşului e grea şi mai mult înveţi din ea.
  • Viaţă-viaţă legată cu aţă. S-a rupt aţa, s-a dus viaţa!
  • Vinde făina cu ocaua mică.
  • Vine iarna, n-am palton/ Nu-i nimica, am baston.
  • Vinul dezleagă limbile. (Romanii spuneau: In vino veritas.)
  • Vorba de rău se duce ca glonţul, iar cea de bine abia se aude.
  • Vorba dulce e ca sarea în bucate.
  • Vorba dulce mult aduce.
  • Vorba e ca acul: poate să coasă, dar poate să şi înţepe.
  • Vorba e făcută ca să ascundă gândurile.
  • Vorba multă - sărăcia omului.
  • Vorbele trec, faptele rămân.
  • Vorbe spuse la mânie îs ca cele la bucurie.
  • Vorbeşti de lup şi lupul la uşă.
  • Vrabia mălai visează. (Un scop greu de atins)
  • Vrea să facă din c...t bici. (Lucru imposibil)
  • Vrea să fie şi grâul scump şi făina ieftină.
  • Vulturul nu prinde muşte.


Cuprins: Sus  A  B  C  D  E  F  G  H  I  Π J  K  L  M  N  O  P  Q  R  S  Ş  T  Ţ  U  V  W  X  Y  Z


[modifică] Z

  • Zece înţelepţi nu pot să descurce ceea ce un nebun a încurcat.
  • Zgârcit de-şi mănâncă de sub unghie.
  • Zgârcitul e totdeauna sărac.
  • Zidul alb e hârtia nebunilor.
  • Ziua bună multă vreme nu ţine.
  • Ziua bună se laudă seara.
  • Ziua caută-ţi de lucru iar noaptea de somn.
  • Ziua frumoasă de dimineaţă se cunoaşte.
  • Ziua fuge de bivoli şi noaptea le dă cu coarnele.
  • Ziua multe descoperă.