Proverbe româneşti

De la Wikicitat

Lista de mai jos cuprinde în ordine alfabetică proverbe, expresii şi zicători în limba română (în diverse variante de scriere).

A B C D E F G H I Î J K L M N O P Q R S Ş T Ţ U V W X Y Z

[modifică] A

A arde pe cineva. (A bate, a pedepsi)
A cânta cuiva în strună. (A întări convingerea cuiva, fără opinie proprie)
A face ochi dulci cuiva.
A face un bine înseamnă a-şi bate cuie în talpă.
A îngrăşa porcu în ajun de Crăciun. (A se pregăti pentru ceva în ultimul moment)
A-şi bate singur cuie-n talpă. (A-şi crea necazuri)
A-şi băga minţile-n cap. (A-şi îndreapta purtarea)
A-şi da în petic. (A-şi da pe faţă, fără voie, anumite cusururi)
A-şi da arama pe faţă. (A-şi dezvălui intenţii rele)
A-şi face singur bube-n cap.
A-şi ieşi din fire. (A se supăra, a-şi pierde cumpătul)
A băga mâna in foc pentru cineva.
A da ortul popii. (A muri)
A da peste noroc.
A da portocale la porci.
A aduce apă după ce s-a stins focul.
A aduna nuiele pentru spinarea sa.
A ajunge cuţitul la os. (Orice răbdare are un sfârşit)
A auzit clopotul, dar nu ştie de la ce bisericǎ.
A avea mai mult noroc decât minte.
A bate apa-n piuă
A bate capul.
A bate calul care trage. (A fi nedrept)
A bate fierul cât e cald.
A bate găina cu lanţul.
A bate toba în tot satul. (A duce o vorbă de la unul la altul)
A călca pe bec. (A fi găsit vinovat)
A căra apă cu ciurul. (A face un lucru inutil)
A despica firul în patru. (Aanaliza un lucru)
A da una "În numele Tatălui". (A lovi cu putere)
A dispărut de parcă l-a-nghiţit pământul.
A face bortă în apă.
A face cinste. (A da de băut)
A face umbră pământului degeaba. (Un om fără rost)
A face cum îl taie capul.
A face din cal măgar şi din ţânţar armăsar. (A exagera)
A fi prins cu cioara vopsită. (Încercare nereuşită de a înşela pe cineva)
A împăca capra cu varza. (Două lucruri incompatibile)
A lua partea leului. (Împărţire nedreaptă)
A luat-o la măsea. (S-a îmbătat)
A lucra din plin. (Repede şi cu spor)
A mânca coliva cuiva. (Ameninţare)
A nu vedea pădurea din cauza copacilor.
A-nţărcat bălaia. (Când nu vrei să mai ajuţi pe cineva care nu merită)
A păli pe cineva. (A lovi)
A peria pe cineva. (A linguşi)
A pica din senin. (Pe neaşteptate)
A pierde vremea de pomană. (A irosi timpul în zadar)
A pleca câine surd la vânătoare. (Nepregătit pentru o acţiune)
A pleca la vânătoare fără puşcă.
A plecat cu graba si s-a-ntâlnit cu zăbava.
A prinde cu mâţa-n sac. (A dezvălui o minciună, un furt)
A pune beţe-n roate. (A pune piedici cuiva)
A pune carul înaintea boilor. (A face treaba pe dos)
A pune paie pe foc. (A înteţi o ceartă)
A pune ţara la cale. (O discuţie lungă şi fără rost)
A bate la ochi. (Un lucru îndoielnic)
A face cuiva hatârul. (A împlini dorinţa)
A nu face faţă. (Ceva care depăşeşte capacitatea cuiva)
A sări în ochi. (Un lucru cert)
A scoate ceva din pământ, din piatră seacă. (A face rost de un lucru ca printr-o minune)
A se da de ceasul morţii. (A fi frământat la maximum de un gând)
A se dezbrăca de caracter. (A-şi pierde cumpătul şi trece la vorbe/fapte urâte)
A se face că plouă. (se face că a uitat ce s-a întâmplat)
A se juca cu focul. (A întreprinde ceva periculos)
A se uita ca curca-n crăci.
A se uita ca mâţa-n calendar.
A se uita ca curca în fântână.
A se umfla în pene. (A fi îngâmfat)
A sta călare pe noroc.
A sta cu burta la soare.
A sta cu burta pe carte.
A trecut baba cu colacii. (A ezitat să întreprindă ceva favorabil)
A strica orzul pe gâşte. (A da cuiva care nu preţuieşte ce primeşte)
A se da de ceasul morţii. (A se strădui în zadar)
A se da de gol. (A-si dezvălui o intenţie ascunsă)
A trăncăni vrute şi nevrute.
A uita de la mână până la gură.
A umbla cu capul in nori. (Visător)
A vedea roşu înaintea ochilor. (Mânie)
A vedea stele verzi. (In urma unei lovituri)
A veni pe nepusă masă. (Pe neaşteptate)
A vorbi cu tâlc. (Cu subînţeles)
A zburat puiu cu aţa.
Aceaşi Mărie cu altă pălărie.
Adevărul este întotdeauna la mijloc.
Adevărul stă scris printre rânduri.
Ai ales pân-ai cules. (O alegere proastă)
Ai, dai, n-ai. Ia nu da, să vezi cum ai.
Ai carte ai parte.
Ai pus degetul unde mă doare. (In discuţie s-a atins un lucru esenţial)
Ai dat-o cotită. (Ai greşit)
A i se urâ cu binele. (Cineva care caută gâlceavă)
A-şi da în petic. (A spune/face un lucru nepotrivit)
A i se face urechile ca la măgar. (Sens neclar. Cere explicaţie!)
A-i fi frică şi de umbra sa.
A scoate-o din pământ, din iarbă verde. (A minţi)
A avea ac de cojocul cuiva. (Ameninţare spusă cuiva care se încăpăţâneză)
A sta cu banii la saltea. (Cineva care e zgârcit)
Apa trece, pietrele rămân. (Necazurile trec şi totul rămâne ca-nainte)
Are balta peşte. (Cineva care este îndestulat)
Are spor la treabă. (Cineva harnic, lucrează repede)
Arde casa şi el cu luleaua "Dă-mi un foc". (Cineva care vine cu pretenţii minore într-o împrejurare mult mai importantă)
Are limba înveninată. (Vorbeşte de rău)
Are limba despicată. (E şiret ca şarpele)
Are o potcoavă şi-i mai trebuie trei şi calul.
Are o zi lucrătoare şi una sărbătoare.
Are suflet de câine.
Ascultă şi nu te mânia, ca să te poţi îndrepta.
Aşa e când e să se ducă de râpă. (Un lucru sortit să nu reuşească)
Aşchia nu sare departe de trunchi.

[modifică] B

Ba e albă, ba e neagră. (Cineva care încearcă să mintă)
Bacşişul este inclus dar nu este exclus.
Barca cât este de veche tot mai trece-odată iazul/ Baba cât e de bătrână tot ar mai sări pârleazul (Păstorel Teodoreanu)
Bagi pe dracu’n casă cu dracu şi nu-l poţi scoate cu suta de arhierei.
Banul la ban trage.
Banul e ochiul dracului.
Banii fac bani şi păduchii tot păduchi.
Banul face din om neom.
Banul e o mică roată ce-nvârteşte lumea toată.
Bărbierul învaţă meseria pe capul proştilor.
Bătaia e ruptă din rai. (Se spune despre educaţia copiilor)
Bătaia la copii e ca buruiana de leac. (Demodat)
Bătrâneţile nu vin singure, ci cu multe nevoi.
Beleaua stă pe capul omului ca păduchii pe câine.
Bine faci, bine găseşti.
Binefacerile făcute altora nu trebuie reamintite.
Binele ce-l faci cuiva, ţi-l întoarce vremea care vine.
Boala intră cu carul şi iese pe urechea acului.
Boală lungă - moarte sigură! (Un lucru cu care te chinuieşti îndelung e sortit să nu reuşească)
Bogatul nu crede săracului şi sătulul nu crede flămândului.
Brânză bună în burduf de câine. (Un om inteligent ce nu-şi face cinste)
Buba cap nu face până nu se coace.
Bucuria trece repede, dar durerea nu se uită.
Burta plină nu învaţă bine.
Buturuga mică răstoarnă carul mare.

[modifică] C

Calicia pierde omenia.
Calul de dar nu se caută la dinţi.
Capra e plină de râie dar umblă cu coada in sus.
Capra sare masa, iada sare casa. (Cineva care imitând, exagerează)
Capul face, curul trage. (Suferi dacă nu judeci când faci un lucru)
Capul tău a mai fost la un cur de babă. (N-ai minte)
Caută bătaia cu lumânarea. (Se spune la copii)
Călătorului îi stă bine cu drumul. (Să nu zăboveşti când întreprinzi ceva)
Căpăţână cinci oca. (Se spune cuiva încăpăţânat)
Câinele care latră nu muşcâ.
Câinii latră, caravana trece.
Când eşti sătul lasă câteva frimituri şi la vrăbii.
Când îi dai îi fată vaca, când îi ceri îi moare boul.
Capul plecat, sabia nu-l taie (dar cu umilinţă lanţul încovoaie).
Câinele moare de drum lung şi prostul de grija altuia.
Când mi-oi vedea ceafa. (Niciodată)
Când mori nu iei nimic cu tine.
Când omul cade, îi piere şi umbra.
Când pisica nu-i acasă, joacă şoarecii pe masă.
Când se duce parcă vine şi când vine parcă stă (Cineva care nu face nimic)
Cârnatul când se-ndeasă începe a crăpa.
Câte bordei atâta obicei. (fiecare familie are reteta ei)
Ce are-n guşă - şi-n căpuşă. (Cineva care vorbeşte vrute şi nevrute)
Ce are sula cu prefectura? (Asociaţie nepotrivită de idei)
Ce e scris e sfânt. (Lat: Verba volant, scripta manet)
Ce e-n guşă, şi-n căpuşă. (Cineva care vorbeşte vrute şi nevrute)
Ce crezi tu că poţi face, alţii au făcut deja.
Ce faci cu mâna ta e bun făcut.
Ce dai, aia primeşti.
Ce înveţi la tinereţe, aia ştii la bătrâneţe.
Ce omul face, nici dracul nu desface.
Ce mai la deal-la vale. (Pe scurt vorbind)
Ce mai tura-vura. (Pe scurt vorbind)
Ce ştie tot satul, nu ştie bărbatul. (Bărbatul e ultimul care află că nevasta îl înşeală)
Ce ţie nu-ţi place, altuia nu-i face.
Ceapa are multe fuste dar tot degeră la frig. (Călcâiul lui Ahile)
Ce-ai luat pe mere ai dat pe pere.
Ce-am avut şi ce-am pierdut? Caprele tot şapte sunt.
Ce-i dat de la D-zeu e bun venit! (Te împaci cu gândul că ai primit/moştenit ceva netrebuitor)
Ce-i mai bun la om e câinele. (Câinele fiind simbol de răutate)
Ce-i prea mult strică.
Ce ţi-e scris, în frunte ţi-e pus. (Fiecare om are o soartă, un destin)
Ce-ţi doreşti tu ţie să-mi dea Dumnezeu mie.
Ce ţie ţi se pare neînchipuit de greu, alţii deja au făcut.
Ce vine de la Domnul e bun venit.
Cei mai mulţi din neştiinţă greşesc la cele de cuviinţă.
Cel ce se teme să piardă nu poate să câştige.
Ceva care "vine peste mână". (Un lucru neconvenabil)
Cilivizaţia e diferenţa dintre ogor şi maidan.
Cine aleargă după doi iepuri, nu prinde niciunul.
(Parodie)Cine aleargă după doi iepuri ajunge şaşiu.
Cine are urechi de auzit, să audă!
Cine are nevastă bună ajunge fericit. Cine are nevastă rea ajunge filozof.
Cine cere, nu piere, dar nici nume bun nu are.
Cine face bine, bine găseşte; / Cine face rău, rău-l însoţeşte.
Cine fură azi un ou, mâine va fura un bou.
(Parodie)Cine fură azi un ou, mâine îl face omletă.
Cine munceşte n-are timp să facă bani.
Cine nu crede în el însuşi nu crede în nimic.
Cine nu munceste, nu mănâncă.
Cine nu voieşte când poate nu va mai putea când va voi.
Cine poate oase roade, cine nu - nici carne moale.
Cine râde la urmă râde mai bine.
Cine s-a fript cu ciorba, suflă şi-n iaurt.
Cine sapă groapa altuia, cade singur în ea.
Cine se aseamănă, se adună.
Cine se scoală de dimineaţă, departe ajunge.
Cine se scoală de dimineaţă e obosit toată ziua! (Parodie)
Cine se scuză se acuză.
Cine seamănă vânt culege furtună.
Cine te vede intrând în cârciumă nu zice că ai intrat să te închini.
Cine-mparte, parte-şi face.
Cine umblă pe drum cu gândul acasă îşi pierde căciula în târg.
Cine umblă cu miere se mânjeşte şi pe buze.
Cineva care a dat în mintea copiilor. (Este naiv)
Cineva care este "beat-curcă". (La curcani se turna rom pe gât înainte de a-i tăia)
Cineva care este "lasă-mă să te las" (Desinteresat, moale la treabă)
Cineva care nu-şi vede lungul nasului. (Îngâmfat şi cam obraznic)
Cineva care s-a ajuns. (S-a îmbogăţit)
Cineva care se mişcă "ca ochii mortului". (E încet la treabă)
Cineva care "şi-a băut minţile". (Din cauza băuturii face lucruri nechibzuite)
Cioară mândră şi flămândă.
Colac peste pupăză.
Copilul cu douǎ moaşe rǎmâne cu buricul netǎiat.
Copacii mor în picioare.
Copacul cu rădăcini adânci nu se teme de furtună.
Corb la corb nu scoate ochii.
Cu capul în biserică şi cu gândul la dracu'.
Cu o floare nu se face primăvară.
Cu cât înveti mai mult, cu atât ştii mai puţin.
Cu cât ţipi mai tare cu atât te doare mai rău.
Cui pe cui se scoate.
Cu muncă şi cu răbdare, poţi face cât unul mare.
Cu mintea zurlie şi cu privirea şaşie. (Cineva pe care nu se poate conta)
Cultura e ceea ce rămâne când ai uitat tot ce ai învăţat.
Cum a venit, aşa s-a dus. (Ce se câştigă uşor, se pierde repede)
Cum e faţa liniştită a izvorului curat, aşa-i viaţa celui care e cu Cerul împăcat.
Cum îţi aşterni, aşa dormi.
Cum pui aşa aduni, şi cum semeni, aşa culegi.
Cum se duce parcă vine, şi când merge parcă stă. (Ceva care nu functioneză)
Cum te scoli de dimineaţă, aşa îţi merge toată ziua.
Curaj găină că te tai. (Îndemn de a face un lucru neplăcut)
Curăţenia este mama sănătăţii.
Curcă de beat. (La curcan i se băga rom pe gât înainte de a-l tăia)

Cainele fuge de zburatura nu de imbucatura

[modifică] D

Dacă alergi să câştigi bani îi dai înapoi la doctor.
Dacă dai, n-ai.
Dacă baba avea ventil, se chema automobil. (O supoziţie improbabiă)
Dacă dai cu ciomagul, vezi că are două capete. Unul s-ar putea să se intoarcă pe spinarea ta.
Dacă îţi dau una, zici că n-ai avut noroc. (Ameninţare)
Dacă mergem împreună vreau sâ-ţi simt cotul.
Dacă minţi odată trebuie să minţi de mai multe ori.
Dacă n-ai pâine, mănâncă cozonac! (Maria Antoaneta)
Dacă nu se duce Mohamed la munte, vine muntele la Mahomed. (Treabă făcută pe dos)
Dacǎ tǎceai, filozof rǎmâneai.
Dacă şi cu Parcă se plimbau în barcă. Şi dacă Dacă nu era, Parcă parcă se-neca.
Dacă te iei după capul altuia te duci de râpă.
Dacă te laşi în coadă la tors, Joimăriţa ţi-agaţă fuiorul în prăjină. (Se spune la fete)
Dacă te bagi între lupi, urlă ca lupul. (Nu te împotrivi curentului)
Dacă vrea să-şi înece câinele, ţăranul spune că e turbat.
Dacă vrei să scapi de un prieten, imprumută-i bani.
Dacă vrei să te îneci, fă-o într-o apă adâncă.
Dacă umblă porcul cu paiu-n gură, se schimbă vremea.
Dar din dar se face rai.
Darul dat la vreme e dar îndoit. (Lat. Bis dat qui cito dat...)
Darul nu după mărime, ci după dragoste se preţuieşte.
Dă cuiva un deget şi-ţi ia toată mâna.
Dă Doamne sănătate, că belele curg.
Dă-i Doamne Românului mintea de pe urmă. (După multe încercări nereuşite, o idee bună)
De bani se plâng toţi, dar de minte niciunul.-
Dupa fapta si rasplata.
De când era lupul căţel / şi măgarul viţel.
De departe ochiu-ţi bate, de aproape ochiu-ţi scoate. (Lucrurile nu sunt aşa cum par la prima vedere)
De ce îţi este frică, de aia nu scapi.
De ce nu-ţi pasă nu-i al tău.
De ce te îmbogăţeşti mai tare, d-aia te usuci mai mult.
De ce te-mbeţi dacă ştii că-ţi face rău?!
De treci Dunărea innot, te-mpiedici la mal de-un ciot.
De unde iei trebuie să şi pui.
De unde nu este nici Dumnezeu nu prea cere.
Decât multă minte stiu că e mai bine să ai totdeauna un dram de noroc.
Decât cu un prost la câştig, mai bine cu un deştept la pagubă.
Decât să mănânc pâine cu unt şi să mă uit în pământ, mai bine mănânc pâine cu sare şi mă uit la soare.
Decât un car de frumuseţe, mai bine un dram de minte.
Decât codaş la oraş, mai bine în satul tău fruntaş.
Decât o sută de ani cioară, mai bine un an privighetoare.
Decât să plângă mama, mai bine să plângă mă-sa.
Decât vin oţeţit / mai bine oţet cinstit.
Aşa deci şi prin urmare greci făceau comerţ pe mare. Prin urmare si-asa deci, ei făceau comerţ cu greci.
Degrabă să asculţi, târziu să grăieşti. Şi la mânie cu totul să zăboveşti.
Deştept de-i crapă capul. (E prost)
Deşteptul învaţă din greşelile altora, dar prostul nici măcar din greşelile lui.
Deşteptul se loveşte cu capul de zidul proştilor.
Din vorbă se face fapta / şi din faptă vorba.
Din greşeli inveţi. (Si tot nu ştii nimic)
Dracul nu e aşa de negru cum crede lumea.
Dragă dragă pân' ţi-o bagă. (face curte la început)
Dragoste cu pacoste. (Din prea mulă iubire se întâmplă lucruri neplăcute)
Dragostea e ca o doctorie, dacă e pra multă te omoară.
Drumul cel mai scurt e cel pe care îl cunoşti.
Drumul spre iad e pavat cu intentii bune.
"Doamne fereşte!" pân' te nimereşte.
Domnia şi prostia se plătesc.
Doi cu sapa, cinci cu mapa. (Birocraţie)
Doi încarcă, doi descarcă. Merge treaba? Merge! (Lucru făcut în zadar şi fără cap)
Două, si cu a brânzii - nouă. (Socoteală încurcată)
Două vorbe un ban nu fac. (Vorbă în zadar)
Dum spiro spero! (Cât respir, sper - proverb latin)
Dumnezeu îţi dă, dar în traistă nu-ţi bagă.
Dumnezeu nu bate cu parul, bate cu palma. (Cel ce face rău e pedepsit, dar nu fizic)
D-zeu a făcut trandafirul şi dracu i-a pus ghimpii. (Nici un lucru nu-i perfect)
După faptă şi răsplată.
După petrecere vine "ziua regretelor". (Când ţi-e rău şi te doare capul)
După ploaie şi furtună vine vremea bună.
După război mulţi viteji se arată.
După furtună vine si vreme bună. (Omul speră la necaz)
Du-te învârtindu-te.(Vrei să scapi de cineva)
D-zeu dă cu o mână şi ia cu amândouă.

[modifică] E

E bun să-l trimiţi după moarte.
E cu un ochi la slănină, cu altul la făină. (Cineva hrăpăreţ)
E "gură spartă". (Vorbeşte vrute şi nevrute)
E gură căscată / E zăpăuc / E cu capul în nori.
E lesne a povăţui, şi anevoie a se povăţui.
E mai dificil sa corectezi o operă decît s-o scrii. (Spun corectorii)
E mai bine în coliba ta / decât în palatul altuia.
E pe bune. (Nu e glumă)
E ruptă din stele. (Fată frumoasă)
E rău cu rău, dar mai rău e fără rău. (Prea mult bine te face neom)
E scump la tărâţe şi ieftin la făină. (Face afaceri proaste)
E spurcat la gură. (Vorbeşte urât).
E un om dintr-o bucată. (Pe care te poţi bizui)
E un om - să-l pui la rană/ E ca buruiana de leac.
Eşti nehotărâtă ca fata mare la măritat.
Eşti cam "Lasă-mă să te las". (Leneş, inactiv)
Eşti cam intr-o ureche. (Zăpăcit)
Eşti o belea pe capul omului.
Eşti un drac împieliţat. (Eşti năzbâtios - Se spune la copii)
Eu domn, tu domn, cine să ducă sacul?
Eu sunt mic, nu ştiu nimic. Tata-n pod jupoaie oaia. (Când cineva vrea să ascundă adevărul, dar se dă de gol)
Exemplele rele strică moravurile bune.
Exemplele sunt făcute pentru proşti.

[modifică] F

Face planul ca ţiganul. (Un plan cam naiv şi nereuşit)
Facerea de bine e futere de mamă.
Fă bine la altul, să vezi tu cum îţi auzi vorbe.
Fă-te frate cu dracul până treci lacul.
Fă-ti iarna car si vara sanie.
Femeia care zboră ca cioara din par în par.
Femeia care e rea de muscă. (Îşi înşeală bărbatul cu oricine)
Femeia care face pe mironosita. (Alintată şi nevinovată)
Femeia este un rău necesar.
Femeia te ridică, femeia te coboară.
Femeia vede unde bărbatul abia zăreşte.
Femeia "usoară" a zis: "Iubitule, bine faci, dar rău plătesti..."
Femeia nebătută e ca moara neferecată.
Fereşte-te de câine mut / şi de om tăcut.
Fereşte-mă, Doamne, de prieteni, că de duşmani pot singur să mă feresc.
Fie pâinea cât de rea, tot mai bine-n ţara mea.
Fiecare cioară îşi laudă puiul.
Fiecare pasăre pe limba ei piere.
Foaie verde lobodă, gura lumii slobodă.
Foamea te scoate afară din casă.
Frate ca frate, da' brânza-i pe bani bărbate.
Frica păzeste bostănăria.
Fricosul se sperie şi de umbra lui.
Fricosul roade osul.
Frumoasă parcă e ruptă din rai.
Fuga e ruşinoasă, dar e sănătoasă.
Fugi de cel ce pupă în bot, / că îţi ia din pungă tot.

[modifică] G

Gânduri multe, fără treabă, / Dovedeşte minte slabă.
Găina vecinului face ouă mai mari.
Găina bătrână face zeama bună.
Geaba ai pantof maro, dacă n-ai bulan misto.
Ghinioanele se tin lanţ.
Ghinionul îl dai afară pe uşă şi el intră pe fereastră.
Ghinionul nu vine niciodată singur
Graba strică treaba.
Greşeala recunoscută este pe jumătate iertată.
Greu la deal cu boii mici.
Gura bate curul.
Gura lumii n-o astupă nici pământul.
Gura lumii-i slobodă.
Gura păcătosului adevăr grăieşte.

[modifică] H

Hai, cu D-zeu înainte! (Îndemn la curaj într-o acţiune riscantă)
Hai găină la culcare că ţi-e guşa plină.
Hai noroc si la mai mare. (Urare de succes - se spune la chef)
Haina face pe om.
Hopa Mitică - cade-n cap şi se ridică.
Hoţul de la hoţ învaţă.
Hoţul jură şi iar fură.
Hoţul neprins e negustor cinstit.
Hoţul zice c-a glumit / Când vede că l-ai zărit.
Hoţului de hoţ îi e frică.

[modifică] I

Iarna n-au mâncat-o lupii.
Inima de vânzător e venin otrăvitor.
Interesul poartă fesul.
Intri bou (la şcoală) şi ieşi vacă. (Cineva de care "nu s-a prins cartea")

[modifică] Î

Îi dai cuiva „mură în gură”. (Totul de-a gata)
Îi sare ţandăra. (S-a supărat)
Îl ia gura pe dinainte. (Dezvăluie un secret)
Îi trăzneşte prin cap ce nici cu gândul nu gândeşti. (Unul cu idei năstruşnice)
În ţara orbilor, chiorul este împărat.
În coadă la arat, în faţă la adunat.
Încalecă - multe, descalecă - du-te! (Fă-ţi interesul fără să-ţi pese de altcineva)
Înainte de a porunci învaţă a te supune.
Întrebarea / Trece marea.
În viaţă e bine să fii blând ca un miel, dar când în jurul tău sunt lupi e bine să fii leu.
În viaţă e bine să te fereşti chiar şi de greşelile altora.
Învaţă de la alţii, dar fă cum ştii tu.
Învaţă pe alţii, ca să fii învăţat şi tu.
Îţi faci singur palton de scânduri. (Faci un lucru care te decavează)
Îţi intră pe o ureche şi îţi iese pe amândouă.

[modifică] J

Jocul greşeala aşteaptă.
Judecă întâi pe om şi apoi îl spânzură.
Judecătorul e ca osia de car; cum o ungi nu mai scârţîie.
Jupâneasa duce casa şi jupânul duce drumul.

[modifică] L

La balega udă nu-i trebuie multă apă.
La disperare omul nu mai judecă.
La omul sǎrac nici boii nu trag.
La osul cu multă carne trag ciorile.
La plăcinte înainte, la război înapoi.
La pomul lăudat să nu te duci cu sacul.
La barza chioară îi face Dumnezeu cuib.
La nevasta jucăuşă stă gunoiul după usă.
La unul mumă şi la altul ciumă.
La unii li s-a dat capul ca să nu le plouă-n gât.
Las-o baltă/moartă. (O discuţie/acţiune care nu duce nicăieri)
Lauda de sine nu miroase-a bine.
Laudă-mă gură că d-aia-ţi dau friptură.
Le muţi de la Ana la Caiafa. (Muţi lucruri dintr-un loc în altul dar nu la-ndemână)
Lenea-i cucoană mare, care n-are de mâncare.
Lenesul adoarme din picioare.
Leneşul la toate zice că nu poate.
Leneşul mai mult aleargă si scumpul mai mult păgubeste.
Leneşului îi pute pământul sub el.
Lucrezi de doi bani, dar vrei doi curcani.
Lucrul cel mai scump e cinstea, dar ce folos, unii o vând prea ieftin.
Lucrul amestecat, pute a căcat. (Nu te băga într-o situatie neclară)
Lupu-şi schimbǎ pǎrul, dar nǎravul ba.

[modifică] M

Mai bine sărac dar curat.Decât negustor încurcat.
Mânia nu este un sfetnic bun pentru om.
M-ai făcut să-mi inghit cuvintele. (M-ai surprins cu ce mi-ai spus)
Mama-npunge şi eu trag, ce mai cămăşuţă-mi fac!
Mă porţi de la Ana la Caiafa. (Mă duci cu vorba)
Mă duci cu preşul. (Mă păcăleşti)
Mănânci un sac de sare cu un om şi tot nu-l cunoşti.
Măsoară de două ori şi taie odată.
Mâncarea e fudulie, băutura e temelie. (Se spune la chef)
Mânia cu nimic altceva se potoleşte, decât cu îndelunga răbdare.
Mânia de seară să o laşi pe dimineaţă.
Mâţa blândă zgârie rău.
Meseria este brǎţarǎ de aur.
Meseria nu se învaţă, se fură.
Mielul blând suge la două oi.
Minciuna are picioare scurte.
Minciunile împăratului sunt adevărurile săracului.
Minte de îngheaţă apele.
Mintea ta a mai fost la un fes de babă.
Mort a fost şi-a-nviat. (Cineva care s-a însănătoşit repede)
Morţii cu morţii şi vii cu viile.
Multe-am tras şi nu m-am ras. Nici acuma nu m-oi tunde. (Nu mă sperii de ghinion)
Mulţi văd puţini înţeleg.
Mulţi văd, puţini cunosc.
Munca înnobilează pe om. (Dar de nobili nu-i nevoie)
Munceste ca câinele la umbră.
Munte cu munte se-ntâlneşte, d-apăi om cu om.
Mutul tace dar le face.
Minciuna are picioare scurte si te prinde repede.

[modifică] N

Na paraua, dă-mi sarmaua! (Târg nechibzuit)
Na parale, dă-mi pastramă! (Variantă)
Nebunia e soră cu prostia.
Ne furăm căciula unul altuia. (Încercăm să ne păcălim unul pe altul)
N-am cuvinte să mă exprim. (Superlativ pozitiv şi negativ)
Ne-avem bine ca căţelul cu purcelul.
Ne-avem ca câinele cu pisica.
Neamurile şi vecinii sunt daţi de Dumnezeu, prietenii ţi-i alegi singur.
Negustorul fricos nu face câştig.
Nemulţumitului i se ia darul.
Nevoia e mama născocirilor.
Nevasta bună e o comoară la casa omului.
Nevoia invată pe om.
Nici în căruţă, nici teleguţă. (Ceva nedecis)
Nici jăndarul nu-i de fer, să nu intre brişca-n el. (Ardeal)
Nici laie, nici bălaie. (O discuţie fără concluzii)
Nici oaie între lupi, nici lup între oi (să nu fii).
Nici toate ale doctorului şi nici toate ale popii. (Nu lua sfaturile aşa cum le primeşti)
Nici cal nici măgar. (Un lucru nefăcut ca lumea)
Nimeni n-a moştenit pământul.
Nimeni nu face rău cuiva fără să creadă că e bine ceea ce face.
Nimeni nu-şi dă osteneala să convingă, atunci când poate să poruncească.
Nimeni nu s-a-mbogăţit pe muncă cinstită.
Nimeni nu s-a născut învătat.
Nimeni nu s-a născut înţelept, dar mulţi au murit proşti.
Nimeni nu-i profet in tara lui.
Noapte bună găină că ţi-e guşa plină.
Noaptea e cel mai bun sfetnic.
Nor mare - ploaie mică.
Norocul e de partea celor curajoşi.
Noroc noroc şi cu nasu-n troc.
Norocu-i după cum şi-l face omul. (Dar pe unii îi pocneşte din senin)
Norocul vine când nici cu gândul nu gândeşti.
N-aduce anul ce aduce ceasul.
Nu bea apă din pumnul altuia că niciodată nu vei fi sătul.
Nu cerceta aceste legi că eşti nebun de le-nţelegi.( Eminescu?)
Nu da sfaturi - Prostul nu le înţelege. Deşteptul e sătul de sfătuitori. Dă soluţii in loc de sfaturi!
Nu căra apă la fântână.
Nu căra apă cu ciurul.
Nu cere ce nu ţi se poate da.
Nu da vrabia din mână pe cioara de pe gard.
Nu e locul ci e dobitocul.
Nu e nici cal, nici măgar.
Nu eşti în toate minţile. (Eşti nebun)
Nu există pădure fără uscături. (Printre oameni de treabă există şi lichele)
Nu face pe prostul că aşa rămâi. (Lumea te consideră după impresia pe care o laşi)
Nu face purici mulţi pe aici. (Are de gând să plece)
Nu îi da, Doamne, omului cât poate să ducă.
Nu învăţa găina să facă ouă.
Nu lăsa pe mâine ce poţi face azi.
(Parodie) Nu face azi ce poti lăsa pe mâine.
Nu-i ajungi cu prăjina la nas. (Cineva îngâmfat)
Nu-mi mai trebuie că m-am prăjit odată.
Nu persista in prostie.
Nu "pune mâna", că "te frigi". (Dacă furi, te prinde)
Nu pune paie pe foc.
Nu mor caii când vor câinii.
Nu mai poate de bucurie.
Nu mai umbla de colo-colo cu traista-n protap.
Nu mai umbla brambura.
Nu numai să cunoşti ceea ce se cuvine, ci să şi urmezi după cum se cuvine.
Nu poţi să faci din rahat bici şi sǎ şi pocneascǎ.
Nu rupe floarea, dacă vrei să vezi rodul ei.
Nu râde de necazul altuia.
Nu te băga unde nu-ţi fierbe oala. (Nu-ţi da cu părerea la ce nu te pricepi)
Nu te pune la mintea nebunului, că te duci de râpă.
Nu te râde că te-ajunge.
Nu se ştie ca pământul/ Din ce parte bate vântul. (De unde vine norocul)
Nu sta, că-ţi stă norocul.
Nu supăra mai mult pe cel în mânie căzut, că mai rău se înverşunează, ca focul când îl zgândări.
Nu ştii de unde sare iepurele.
Nu ştii pe ce lume trăieşti. (Eşti desprins de realitate)
Nu ştie nimeni când îi bate ceasul.
Nu ştie stânga ce face dreapta. (Cineva neândemânatic)
Nu te întinde mai mult decât îţi este plapuma.
Nu te băga in tărâţe că te mănâncă porcii.
Nu te grăbi că n-au intrat zilele-n sac.
Nu te lua la întrecere cu alţii, ci cu tine însuţi.
Nu te pune la mintea nebunului.
Nu te râde că te-ajunge!
Nu toate ale doctorului si nici toate ale popii. (Nu lua sfaturile chiar aşa cum ţi se dau)
Nu tot ce luceste e diamant.
Nu tot ce zboară se mănâncă.
Nu toti ce te bagă in căcat iti vor răul, si nu toti ce te scot din căcat iti vor binele.
Nu umbla de colo-colo cu traista-n proţap.
Nu umbla brambura. (Nu pierde vremea)
Nu vede pădurea de copaci.
Nu vinde castraveti la grădinar.
Nu-i chiar atât de negru dracul pe cât pare.
Nu-i da Doamne omului cât poa-să ducă.
Nu-i frumos ce e frumos, e frumos ce-mi place mie.
Nu-i dǎ nici mǎcar piatrǎ sǎ-ţi spargi capul.
Nu-i mai bagi mintea cu pâlnia.
Nu-i pentru cine se pregăteşte, ci pentru cine se nimereşte.
Nu-mi mai trebuie că m-am prăjit odată.
Nu vezi pădurea de copaci.
Nu te pune la mintea nebunului.
Nu-ţi băga nasul unde nu-ti fierbe oala.
Nu-ţi băga nasul in ciorba altuia.
Nu-ţi da arama pe fată!
Nu-ţi bate singur cuie in talpă.
Nu-ţi bate joc de nenorocul altuia.
Nu-ţi da în petic/ Nu face gafe.
Nu-ţi lua apă peste cap. (Nu te angaja la ceva ce te depăşeşte)
Nu-ţi pune mintea la ce nu te pricepi.
Nu pune cal de curse să tragă la plug.
Numai c-o lovitură copacul nu cade.
Numai în pomul plin de roade aruncă oamenii cu piatra.

[modifică] O

O mână spală pe alta şi amândouă obrazul.
O mie de vorbe doi bani nu fac.
O persoană care este "Uşă de biserică". (Cinstită, fără pată)
O vorbă rea răneşte mai mult decât o sabie ascuţită.
Obiceiul uşurează povara.
Obraznicul mănâncă praznicul.
Obrazul subtire cu cheltuială se tine.
Ochii sunt oglinda sufletului.
Ochii văd, inima cere, / Dar e rău când n-ai putere.
Ochii care nu se văd, se uită.
Ochii te sperie, mâinile te-ajută. (nu e aşa mult de lucru cum pare)
Ochiul stăpânului ingrasă vaca.
Omul blând ca apa lină.
Omul fără patrie e ca puiul fără mamă.
Omul gospodar îşi face iarna car şi vara sanie.
Omul învaţă cât trăieşte şi când moare tot prost este.
Omul harnic, muncitor, de pâine nu duce dor.
Omul care-i prost / N-are nici un rost.
Omul caută leac unde simte că îl doare.
Omul când n-are ce face se scarpină-n cap.
Omul cât trăieşte învaţă. (Si tot nu stie nimic)
Omul cât îl laşi atâta se întinde.
Omul cu rude nu piere.
Omul bogat e ca iepurele - sare unde vrea.
Omul la mânie, cade-n nebunie.
Omul nu e niciodată mulţumit - de ce are mai mult, de aia vrea mai mult.
Omul nu fuge de colac, / ci de ciomag.
Omul poate povăţui pe altul, dar pe sine niciodată.
Omul rău e ca cărbunele, dacă nu te arde, te înnegreşte.
Omul sfinteste locul.
Ori te poartă cum ţi-e vorba, ori vorbeşte cum ţi-e portul.
Orice cal ajunge gloabă.
Orice laudă ascunde o doză de minciună şi de invidie.
Orice lucru este bun la timpul său.
Orice învăţ işi are şi dezvăţ.
Orice naş îşi are naşul. (Cine face rău va fi pedepsit)

[modifică] P

Pasărea se prinde cu grăunţe, omul cu vorbe frumoase.
Parcă ti-a iesit o vrabie din gură.
Parcă e picat din lună. (Cineva zăpăcit)
Patru ochi văd mai bine decât doi.
Paza bună trece primejdia rea.
Până copilul nu plânge, mama piept nu-i dă.
Până la Dumnezeu te mănâncă sfinţii.
Până nu faci foc nu iese fum. (Un zvon care se împrăştie)
Păcala însurat şi femeia nebună.
Păcală s-a luat după vecinul şi a dat de bucluc.
Pădurea dă coadă securei.
Părinţii au mâncat aguridă, şi la copii li se strepezesc dinţii. (Părinţii fac greşeli, copiii trag ponoasele.
Până s-o dumiri Ion/ Ară plugul un pogon.
Pe cel furios în mânie, lesne îl supui, când dulce vei grăi lui, când vei tăcea de tot sau când vei fugi dinaintea lui.
Pe cine nu laşi să moară nu te lasă să trăieşti.
Pe dinafară e frumos dar pe dinăuntru e găunos.
Pe toţi să-i asculţi, dar din mintea ta să nu ieşi.
Pentr-un boţ de mămăligă, / râde prostu de se strică.
Peştele de la cap se împute. (Dar se curăţă de la coadă)
Pică pară mălăiaţă în gura lui Nătăfleaţă.
Pisica are nouă vieti.
Pisica cu clopoţei nu prinde şoricei.
Pisica cum o arunci tot în picioare cade.
Pisica râzgâiată nu prinde şoareci niciodată.
P.... bună - în bălării. (Femeia săracă e iubăreaţă)
Plete lungi si minte scurta, judecata mai marunta.
Poale lungi şi minte scurtă. Geaba le scurtară-n poale că nu au mintea mai lungă. (Păstorel Teodoreanu)
Ploaia din mai face mălai.
Politeţea este cheia de aur care deschide toate uşile.
Pofta vine mâncând.
Pomul se cunoaşte după roade, omul după fapte.
Porcul îl baţi şi el zice că-l scarpini.
Porcul unde se cacă, acolo mănâncă.
Prea mulţi bucătari strică supa.
Prietenia e posibilă doar între oameni buni.
Prieteni noi să-ţi faci,dar de cei bătrâni să nu te laşi.
Prietenul adevărat la nevoie se cunoaşte.
Primiţi-mă în casă până ce vă veţi găsi dumneavoastră alta.
Prin muncă şi staruinţă,vei ajunge la dorinţă.
Prinde orbul, scoate-i ochii. (Cineva care s-a ascuns şi nu poate fi pedepsit)
Printre flori cresc şi buruieni.
Privighetoarea e o cioară înainte de a se mărita.
Prost, prost, da-i al nost'.
Prostul nu e prost destul dacă nu e şi fudul.
Prostul se simte jignit inainte de-i vorbesti.
Prostu' dacă nu-i fudul, parcă nici nu-i prost destul.
Ρrostul cere şi deşteptul adună.
Prostul face ce vede si ce aude crede.
Prostul nu le stie, dar le nimereste.
Povară mai grea decît spinarea ta să nu ridici, ca să nu te poticneşti.
Pula nu ştie carte. (Expresie urâtă, folosită de cei care aleargă după femei)
Pune mâna, şi o să pună şi Dumnezeu mila!
Pune punctul pe "i". (Vorbeşte la obiect)
Pune ţara la cale. (A vorbi politică)
Până la Dumnezeu, te mănâncă sfinţii! (E greu să-ţi faci dreptate)

[modifică] R

Răzbunarea e arma prostului.
Râd curcile de tine.
Râde ciob de oală spartă.
Râde prostul de deştept, dar nici el nu-i mai deştept.
Râsul e frate cu plânsul.
Rana se vindecă, dar semnul rămâne.
Rana veche uşor sângerează.
Racul nu-şi schimbă mersul.
Rău cu rău, dar mai rău e fără rău.
Râde ciocanul de nicovală.
Râde dracul de cătel, dar nu se vede pe el.
Râde, râde dar surâde.
Răul se face mai lesne decât binele.
Rădăcina e amară dar roadele dulci.
Recunoştinţa e o floare care creşte pe mormânt.

[modifică] S

S-a dus de-a berbeleacul. (A căzut rostogolindu-se)
S-a dus la mama dracului. (Despre ceva care s-a pierdut)
S-a înfoiat ca varza / Şi îngâmfat ca barza.
S-a învăţat dezbrăcat / Şi i-e ruşine îmbrăcat.
S-a sculat cu dosu-n sus.
S-a făcut o apă şi-un pământ. (A dispărut)
Salutul între doi duşmani este primul semn al împăcării.
Salvarea celor învinşi e să nu mai spere nimic.
Să ai "cei şapte ani de acasă". (Educatia copiilor o fac părinţii înainte de a începe şcoala)
Să dai cum te lasă inima.
Să faci ce zice popa, nu ce face popa.
Să fii om de omenie.
Să fii cu ochii în patru. (Fii atent)
Să iei castanele din foc cu mâna altuia.
Să împaci capra cu varza.
Să nu faci lucru de mântuială.
Să nu faci coarne la mâncare. (Nu fii pretenţios)
Să nu fii niciodată a cincea roată la cărută.
Să nu fii vaca pe care o mulg alţii.
Să nu muşti mâna care-ţi dă de mâncare.
Să nu pierzi vremea.
Să nu pui cal de curse să tragă la plug.
Să nu te bagi slugă la dârloagă. (Un om sărac ce "s-a ajuns" e rău ca stăpân)
Să te ferească Dumnezeu de omul prost şi de femeia beată.
Să nu umbli cu cioara vopsită. (Să nu păcăleşti)
Să nu umbli haihui. (Fără rost)
Să nu-ti pleci urechea la tot ce spune lumea.
Să nu-ţi crezi ochilor.
Să se ducă învârtindu-se. (Doreşti să scapi de cineva foarte repede)
Să n-ajungi slugă la dârloagă. (Omul care "s-a ajuns" e rău de stăpân)
Să nu vinzi castraveti la grădinar.
Să nu fii a cincea roată la căruţă.
Să fii om e o-ntâmplare , să fii "un om" e lucru mare.
Să scoti castanele din foc cu mâna altuia.
Să vă dea Dumnezeu sănătate şi casă de piatră. (Se spune la nuntă)
Să-i faci observaţie prostului e ca şi când ai trage un câine de urechi.
Să vă dea Dumnezeu sănătate şi casă de piatră. (Se spune la nuntă)
Să vezi si să nu crezi.
Să-i fie ţărâna uşoară. (Se spune la mort)
Să-ţi pleznească obrazul de ruşine.
Sărac de-i suflă vântul prin buzunare.
Sărac cu duhul.
Sărac - lipit pământului.
Sărbătorile învrednicesc putorile.
Sângele apă nu se face. (O persoană corectă)
S-a sculat cu noaptea-n cap.
S-a sculat odată cu găinile.
Se simte cu musca pe căciulă. (Se simte vinovat)
Se ţine băţos. (De neînduplecat)
Se ţine de om ca păduchele de câine.
Se ţine scai de capul omului.
Seamănă ca două picături de apă.
Se linge pe buze de poftă.
Soacră-soacră poamă acră, de te-ai coace cât t-ai coace, dulce tot nu t-ei mai face.
Socoteala de acasă nu se potriveşte cu cea din târg.
Speranţa moare ultima.
Spune-mi cu cine te însoţeşti ca să îţi spun cine eşti.
Stai tot timpul cu frica-n sân.
Strâmbii mănâncă ţara, că drepţii nu mai apucă.
Strânge bani albi pentru zile negre.
Strici orzul pe gâşte.
Supăratului i se taie nasul.
Surdul nu le aude dar le potriveşte.

[modifică] Ş

Şantierul "cucu". Nu iei bani, dar ai de lucru.
Şi cu buzele unse si cu slănina in pod.
Şi cu oile toate şi cu lupii prieteni nu se poate.
Şi cu-o floare, şi cu zece, primăvara tot se trece.
Şi deşteaptă şi frumoasă şi devreme acasă.
Şi lupul de foame iese din pădure afară.
Şi-a găsit dracu căpacu.
Şi-a pus picioarele pe spinare.
Şi-aşa-i bine, şi-aşa-i rău. (Pe deoparte e bine, pe de altă parte e rău)

[modifică] T

Tace si le face.
Taie frunză la câini.
Talentul e 10 la sută inspiratie si 90 la sută transpiratie.
"Te ard de nu te vezi". (Ameninţare cu o pedeapsă gravă)
Te bagi in toate ca măraru-n bucate.
Te faci de garagaţă/ de băcănie/ de panoramă/ de râsul lumii.
Te scumpeşti la tărâţe şi te ieftineşti la făină.
Te-a prins cu mâţa-n traistă. (Ai minţit)
Te-a prins cu ocaua mică. (Eşti necinstit)
Toamna se alege pleava de grâu.
Toate îşi au vremea lor.
Trai pe vătrai. (Cu banii lu' babacu)
Trag feciorii la frumoase ca muştele la ... dulceaţă. (eufemism)
Trei lucruri nu lasă în pace pe om: vinul, femeia şi banul.
Te roade sărăcia precum rugina fierul.
Toamna se alege pleava de grâu.
Tot păţitu-i priceput.
Tot tiganu' isi laudă ciocanu'.
Toţi leneşii obişnuiesc să-şi facă planuri mari.
Tu le faci, tu să le tragi.
Tu-mi spui mie că raţa-npunge când ea măcăie şi fuge?
Timpul vindecă orice rană. (E cel mai bun doctor)
Te-ai dus bou şi te-ai întors vacă. (Nu ai învăţat/priceput nimic.)

[modifică] Ţ

Ţara arde şi baba se piaptănă.
- Varianta: Ţara arde şi nebunul îşi pârleşte ciomagul.
Ţânţarul nu te lasă să te odihneşti, dar nici nu te lasă să munceşti.
Ţigările sunt cuie de coşciug.
Ţine-te în pielea ta, ca să nu dai de belea.
Ţine-ţi limba-n gură ca să ai friptură.

[modifică] U

Un arbore nu face pădure.
Un prieten nu se pierde.
Un om prost are cap zevzec.
Un tăntălău mai mare nici că se poate.
Una gândeşte cârciumarul / şi alta beţivul.
Una vorbim, başca ne-ntelegem.
Uită de la mână pân-la gură.
Ulciorul nu merge de multe ori la apă.
Umblă cu brişca la carâmbul cizmei. (E prevăzător sau periculos)
Unde a dus surdul roata si mutul iapa.
Unde-i banul, acolo-i şi mintea.
Unde-i lege nu-i tocmeală.
Unde dai şi unde crapă. (O actiune cu efect neaşteptat)
Unde e minte multă e şi nebunie multă.
Unde e vorba multă, acolo e treaba scurtă.
Unde e sărăcie e şi ceartă.
Unde e una, se strâng mai multe.
Unde nu faci foc, nu iese fum.
Unde nu-i cap e vai de picioare.
Unde nu-i, nici Dumnezeu nu cere.
Unde nu merge suta, merge mia.
Unde a mers mia, merge si suta! (alternativa expresiei anterioare)
Unde pune omul mâna pune Dumnezeu mila.
Unde sare si unde te loveste.
Unde sunt popi mulţi, moare pruncul nebotezat.
Unde umblă câinii cu covrigi in coadă.
Una dreaptă şi zece strâmbe.
Unde a fost are să mai fie.
Unde-ţi umblă mintea! (Consideri că cineva are idei ieşite din comun)
Un bogat când moare, săracul fluieră.
Un bordei să ai, numai să fie al tău.
Unde-s doi puterea creşte. (Dacă amândoi trag in aceeasi parte)
Unde umblă câinii cu covrigi in coadă.
Unul care-i fripturist. (Profită de ocazie nu tocmai cinstit)
Unul care a ajuns cineva. (A căpătat renume)
Unul care trage spuză pe turta lui. (Care îşi asumă meritele altora)

[modifică] V

Vânzătorul care trage la cântar.
Vezi că-i albă şi zici că-i neagră. (Încerci să ascunzi adevărul)
Viaţa leneşului e grea şi mai mult înveţi din ea.
Viaţă-viaţă legată cu aţă. S-a rupt aţa, s-a dus viaţa!
Vinde făina cu ocaua mică.
Vinul dezleagă limbile. (In vino veritas)
Vorba de rău se duce ca glonţul, iar cea de bine abia se aude.
Vorba dulce mult aduce.
Vorba dulce e ca sarea in bucate.
Vorba e ca acul: poate să coasă dar poate să şi înţepe.
Vorba e făcută ca să ascundă gândurile.
Vorba multă - sărăcia omului.
Vorbe spuse la mânie îs ca cele la bucurie.
Vorbele trec, faptele rămân.
Vorbeşti de lup şi lupul la uşă.
Vrabia mălai visează. (Un scop greu de atins)
Vrea să fie şi grâul scump şi făina ieftină.
Vulturul nu prinde muşte.

[modifică] Z

Zece înţelepţi nu pot să descurce ceea ce un nebun a încurcat.
Zgârcitul e totdeauna sărac.
Ziua bună multă vreme nu ţine.
Ziua frumoasă de dimineată se cunoaste.
Ziua bună se laudă seara.
Ziua caută-ţi de lucru iar noaptea de somn.
Ziua fuge de bivoli şi noaptea le dă cu coarnele.
Ziua multe descoperă.
Zidul alb e hârtia nebunilor.

[modifică] Linkuri utile

Cea mai completa baza de date de proverbe si zicatori Peste 9000 de proverbe