Proverbe româneşti
Citate de Proverbe româneşti, de la Wikicitat
Lista de mai jos cuprinde în ordine alfabetică proverbe, expresii şi zicători în limba română (în diverse variante de scriere).
| A B C D E F G H I Î J K L M N O P Q R S Ş T Ţ U V W X Y Z |
[modifică] A
- A aduce apă după ce s-a stins focul.
- A aduna nuiele pentru spinarea sa.
- A ajunge cuţitul la os. (Orice răbdare are un sfârşit)
- A arăta pumnul sub batistă. (Ameninţare îmbrăcată în cuvinte frumoase)
- A arde pe cineva. (A bate, a pedepsi)
- A auzit clopotul, dar nu ştie de la ce bisericǎ.
- A avea ac de cojocul cuiva. (Ameninţare spusă cuiva care se încăpăţâneză)
- A avea de-a face cu cineva. (Ameninţare)
- A avea mai mult noroc decât minte.
- A băga mâna in foc pentru cineva.
- A bate apa-n piuă
- A bate calul care trage. (A fi nedrept)
- A bate capul. (A sâcâi pe cineva cu vorba)
- A bate fierul cât e cald.
- A bate găina cu lanţul.
- A bate la ochi. (Un lucru îndoielnic)
- A bate toba în tot satul. (A duce o vorbă de la unul la altul)
- A călca pe bec. (A fi găsit vinovat)
- A cânta cuiva în strună. (A întări convingerea cuiva, fără opinie proprie)
- A căra apă cu ciurul. (A face un lucru inutil)
- Aceaşi Mărie cu altă pălărie. (La même Janette autrement coifé)
- A da bir cu fugiţii.(A pleca în mod ruşinos)
- A da ortul popii. (A muri)
- A da peste noroc.
- A da portocale la porci.
- A da una "În numele Tatălui". (A lovi cu putere)
- A despica firul în patru. (A analiza un lucru)
- Adevărul este întotdeauna la mijloc.
- Adevărul se spune la despărţire.
- Adevărul stă scris printre rânduri.
- A dispărut de parcă l-a-nghiţit pământul.
- A face bortă în apă.
- A face cinste. (A da de băut)
- A face cruce în tavan. (De bucurie)
- A face cuiva hatârul. (A împlini dorinţa)
- A face cuiva ochi dulci. (A linguşi)
- A face cum îl taie capul.
- A face din cal măgar şi din ţânţar armăsar. (A exagera)
- A face ochi dulci cuiva.
- A face treaba în doi peri. (De mântuială)
- A face umbră pământului degeaba. (Un om fără rost)
- A face un bine înseamnă a-şi bate cuie în talpă.
- A fi cu ochii în patru. (A fi foarte atent la ceva primejdios)
- A fi pe drojdie (cu banii). A fi la limită (cu banii)
- A fi prins cu cioara vopsită. (Încercare nereuşită de a înşela pe cineva)
- Ai ales pân-ai cules. (O alegere proastă)
- Ai carte ai parte.
- Ai, dai, n-ai. Ia nu da, să vezi cum ai.
- Ai dat-o cotită. (Ai făcut o gafă, ai spus o prostie)
- A-i fi frică şi de umbra sa.
- A împăca capra cu varza. (Două lucruri incompatibile)
- A înghiţit găluşca şi a tăcut chitic.
- A îngrăşa porcu în ajun de Crăciun. (A se pregăti pentru ceva în ultimul moment)
- Ai pus degetul unde mă doare. (In discuţie s-a atins un lucru esenţial)
- A i se face urechile ca la măgar. (Ascultă cu atenţie un secret)
- A i se urâ cu binele. (Cineva care caută gâlceavă)
- A lăsa pe cineva cu vorba-n gură. (Semn de dispreţ)
- A lăsa baltå un lucru. (A părăsi ceva neterminat)
- A lua partea leului. (Împărţire nedreaptă)
- A lua plasă (A fi păcălit)
- A luat-o la măsea. (S-a îmbătat)
- A lucra din plin. (Repede şi cu spor)
- A mânca coliva cuiva. (Ameninţare)
- A-nţărcat bălaia. (Când nu vrei să mai ajuţi pe cineva care nu merită)
- A nu face faţă. (Ceva care depăşeşte capacitatea cuiva)
- A nu vedea pădurea din cauza copacilor.
- A păli pe cineva. (A lovi)
- Apa trece, pietrele rămân. (Necazurile trec şi totul rămâne ca-nainte)
- A peria pe cineva. (A linguşi)
- A pica din senin. (Pe neaşteptate)
- A pierde vremea de pomană. (A irosi timpul în zadar)
- A pleca câine surd la vânătoare. (Nepregătit pentru o acţiune)
- A pleca la vânătoare fără puşcă.
- A plecat cu graba si s-a-ntâlnit cu zăbava.
- A prinde cu mâţa-n sac. (A dezvălui o minciună, un furt)
- A pune beţe-n roate. (A pune piedici cuiva)
- A pune carul înaintea boilor. (A face treaba pe dos)
- A pune paie pe foc. (A înteţi o ceartă)
- A pune ţara la cale. (O discuţie lungă şi fără rost)
- A rânji fasolea. (peiorativ - Cineva care râde necuviincios)
- Arde casa şi el cu luleaua "Dă-mi un foc". (Cineva care vine cu pretenţii minore într-o împrejurare mult mai importantă)
- Are balta peşte. (Cineva care este îndestulat)
- Are limba despicată. (E şiret ca şarpele)
- Are limba înveninată. (Vorbeşte de rău)
- Are minte de găină.(E fraier, uşor de păcălit)
- Are o potcoavă şi-i mai trebuie trei şi calul.
- Are o zi lucrătoare şi una sărbătoare.
- Are spor la treabă. (Cineva harnic, lucrează repede)
- Are suflet de câine.
- Aşa e când e să se ducă de râpă. (Un lucru sortit să nu reuşească)
- A sări în ochi. (Un lucru cert)
- A sări peste cal. (a exagera)
- Aşchia nu sare departe de trunchi.
- A scoate ceva din pământ, din piatră seacă. (A face rost de un lucru ca printr-o minune)
- A scoate-o din pământ, din iarbă verde. (A minţi)
- Ascultă şi nu te mânia, ca să te poţi îndrepta.
- A se culca odată cu găinile. (Devreme)
- A se da de ceasul morţii. (A fi frământat la maximum de un gând)
- A se da de ceasul morţii. (A se strădui în zadar)
- A se da de gol. (A-si dezvălui o intenţie ascunsă)
- A se da peste cap pentru a face un lucru.
- A se dezbrăca de caracter. (A-şi pierde cumpătul şi trece la vorbe/fapte urâte)
- A se face că plouă. (se face că a uitat ce s-a întâmplat)
- A se face luntre şi punte. (A face tot posibilul)
- A se juca cu focul. (A întreprinde ceva periculos)
- A se lăsa pe tânjeală. (A se lenevi)
- A se uita ca curca în fântână.
- A se uita ca curca-n crăci.
- A se uita ca mâţa-n calendar.
- A se umfla în pene. (A fi îngâmfat)
- A-şi băga minţile-n cap. (A-şi îndreapta purtarea)
- A-şi bate singur cuie-n talpă. (A-şi crea necazuri)
- A-şi da arama pe faţă. (A-şi dezvălui intenţii rele)
- A-şi da cu părerea.
- A-şi da în petic. (A-şi da pe faţă, fără voie, anumite cusururi)
- A-şi da în petic. (A spune/face un lucru nepotrivit)
- A-şi face singur bube-n cap.
- A-şi ieşi din fire. (A se supăra, a-şi pierde cumpătul)
- A sta călare pe noroc.
- A sta cu banii la saltea. (Cineva care e zgârcit)
- A sta cu burta la soare.
- A sta cu burta pe carte.
- A sta cu un ochi la slănină şi cu altul la făină.
- A strica orzul pe gâşte. (A da cuiva care nu preţuieşte ce primeşte)
- A strica prietenia cu cineva.
- A trage la şaibă. (Muncå monotonă de zi cu zi)
- A trăncăni vrute şi nevrute.
- A trecut baba cu colacii. (A ezitat să întreprindă ceva favorabil)
- A uita de la mână până la gură.
- A umbla cu capul in nori. (Visător)
- A umbla cu cioara vopsită. (A minti, a incerca să înşele)
- A umbla hai-hui. (Fără rost)
- A vedea negru înaintea ochilor. (De mânie, de supărare)
- A vedea roşu înaintea ochilor. (Mânie)
- A vedea stele verzi. (In urma unei lovituri)
- A veni pe nepusă masă. (Pe neaşteptate)
- A vorbi cu tâlc. (Cu subînţeles)
- A vorbi în doi peri. (A vorbi aiurea)
- A vorbi între patru ochi. (Ceva secret)
- A zburat puiu cu aţa. (Ai pierdut ocazia)
[modifică] B
- Bacşişul este inclus dar nu este exclus.
- Ba e albă, ba e neagră. (Cineva care încearcă să mintă)
- Bagi pe dracu’n casă cu dracu şi nu-l poţi scoate cu suta de arhierei.
- Banii fac bani şi păduchii tot păduchi.
- Banul e ochiul dracului.
- Banul e o mică roată ce-nvârteşte lumea toată.
- Banul face din om neom.
- Banul la ban trage.
- Bărbierul învaţă meseria pe capul proştilor.
- Barca cât este de veche tot mai trece-odată iazul/ Baba cât e de bătrână tot ar mai sări pârleazul (Păstorel Teodoreanu)
- Bătaia e ruptă din rai. (Se spune despre educaţia copiilor)
- Bătaia la copii e ca buruiana de leac / e ruptă din rai. (Demodat)
- Bătrâneţile nu vin singure, ci cu multe nevoi.
- Beleaua stă pe capul omului ca păduchii pe câine.
- Binefacerile făcute altora nu trebuie reamintite.
- Bine faci, bine găseşti.
- Binele ce-l faci cuiva, ţi-l întoarce vremea care vine.
- Boala intră cu carul şi iese pe urechea acului.
- Boală lungă - moarte sigură! (Un lucru cu care te chinuieşti îndelung e sortit să nu reuşească)
- Bogatul nu crede săracului şi sătulul nu crede flămândului.
- Brânză bună în burduf de câine. (Un om inteligent ce nu-şi face cinste)
- Buba cap nu face până nu se coace.
- Bucuria trece repede, dar durerea nu se uită.
- Bună ziua ţi-am dat, belea mi-am căpătat.
- Burta plină nu învaţă bine.
- Buturuga mică răstoarnă carul mare.
[modifică] C
- Ca românu' nu-i nici unu', unde-s mulţi putea fi unu!!
- Capra e plină de râie dar umblă cu coada in sus.
- Capra sare masa, iada sare casa. (Cineva care imitând, exagerează)
- Capul face, curul trage. (Suferi dacă nu judeci când faci un lucru)
- Capul plecat, sabia nu-l taie (dar cu umilinţă lanţul încovoaie).
- Capul tău a mai fost la un cur de babă. (N-ai minte)
- Caută bătaia cu lumânarea. (Se spune la copii)
- Căile Domnului sunt necunoscute. (Soarta)
- Căpăţână cinci oca. (Se spune cuiva încăpăţânat)
- Câinele care latră nu muşcâ.
- Câinele fuge de zburătură nu de îmbucătură.
- Câinele moare de drum lung şi prostul de grija altuia.
- Câinii latră, caravana trece.
- Călătorului îi stă bine cu drumul. (Să nu zăboveşti când întreprinzi ceva)
- Calicia pierde omenia.
- Calul de dar nu se caută la dinţi.
- Calul moare de drum lung şi prostul de grija altuia.
- Când ai intrat în rahat până la nas, ţine-ţi gura închisă.
- Când eşti sătul lasă câteva firimituri şi la vrăbii.
- Când îi dai îi fată vaca, când îi ceri îi moare boul.
- Când mi-oi vedea ceafa. (Niciodată)
- Când mori nu iei nimic cu tine.
- Când ne-o fi mai rău să ne fie ca acum. (Se spune la petrecere)
- Când nevasta tace, să n-o-ntrerupi.
- Când omul cade, îi piere şi umbra.
- Când pisica nu-i acasă, joacă şoarecii pe masă.
- Când se duce parcă vine şi când vine parcă stă (Cineva care nu face nimic)
- Când vorbesc nu fluier. (Nu vorbesc aiurea)
- Când vorbeşti să fie cum ai da cu pensula, nu cum ai da cu parul.
- Cârnatul când se-ndeasă începe a crăpa.
- Câte bordeiuri atâtea obiceiuri. (fiecare familie are reteta ei)
- Ce-ai luat pe mere ai dat pe pere.
- Ce-am avut şi ce-am pierdut? Caprele tot şapte sunt.
- Ceapa are multe fuste dar tot degeră la frig. (Călcâiul lui Ahile)
- Ce are-n guşă - şi-n căpuşă. (Cineva care vorbeşte vrute şi nevrute)
- Ce are sula cu prefectura? (Asociaţie nepotrivită de idei)
- Ce crezi tu că poţi face, alţii au făcut deja.
- Cerul e mai negru ca dracul.
- Ce dai, aia primeşti.
- Ce e-n guşă, şi-n căpuşă. (Cineva care vorbeşte vrute şi nevrute)
- Ce e scris e sfânt. (Lat: Verba volant, scripta manet)
- Ce faci cu mâna ta e bun făcut.
- Ce omul face, nici dracul nu desface.
- Ce-i al tău e pus deoparte.
- Ce-i dat de la D-zeu e bun venit! (Te împaci cu gândul că ai primit/moştenit ceva netrebuitor)
- Ce-i mai bun la om e câinele. (Câinele fiind simbol de răutate)
- Cei mai mulţi din neştiinţă greşesc la cele de cuviinţă.
- Ce înveţi la tinereţe, aia ştii la bătrâneţe.
- Ce-i prea mult strică.
- Cel ce se teme să piardă nu poate să câştige.
- Ce mai la deal-la vale. (Pe scurt vorbind)
- Ce mai tura-vura. (Pe scurt vorbind)
- Ce omul face, nici dracul nu desface.
- Ce ştie tot satul, nu ştie bărbatul. (Bărbatul e ultimul care află că nevasta îl înşeală)
- Ce-ţi doreşti tu ţie să-mi dea Dumnezeu mie.
- Ce ţie nu-ţi place, altuia nu-i face.
- Ce ţi-e scris, în frunte ţi-e pus. (Fiecare om are o soartă, un destin)
- Ce ţie ţi se pare neînchipuit de greu, alţii deja au făcut.
- Ceva care se duce de râpă. (se distruge)
- Ceva care se petrece din an în paşte. (foarte rar)
- Ceva care "vine peste mână". (Un lucru neconvenabil)
- Ceva de care s-a ales praful.
- Ceva care nu se cade. (O vorbå sau o faptă ne la locul ei)
- Ceva care merge ceas. (Un mecanism sau o afacere care functioneazå perfect)
- Ce vine de la Domnul e bun venit.
- Chelului îi trebuie tichie de mårgåritar. (Îşi doreste ce nu-i då mâna)
- Cilivizaţia e diferenţa dintre ogor şi maidan.
- Cine aleargă după doi iepuri, nu prinde niciunul.
- Cine are barbă, are şi pieptene. [Grigore George Tocilescu - Materialuri folcloristice (1900)]
- Cine are nevastă bună ajunge fericit. Cine are nevastă rea ajunge filozof.
- Cine are noroc la joc, n-are noroc în dragoste.
- Cine are urechi de auzit, să audă!
- Cine cere, nu piere, dar nici nume bun nu are.
- Cine e harnic şi munceşte are tot ce vrea. Cine-i leneş şi chiuleste are tot asa.
- Cine face bine, bine găseşte; / Cine face rău, rău-l însoţeşte.
- Cine fură azi un ou, mâine va fura un bou.
- Cine fură o pâine ajunge-n puşcărie, cine fură un milion ajunge ministru.
- Cine-mparte, parte-şi face.
- Cine munceşte n-are timp să facă bani.
- Cine ne viziteză ne face onoare, cine nu, plăcere.
- Cine nu crede în el însuşi nu crede în nimic.
- Cine nu munceste, nu mănâncă.
- Cine nu voieşte când poate nu va mai putea când va voi.
- Cine poate oase roade, cine nu - nici carne moale.
- Cine râde la urmă râde mai bine.
- Cine s-a fript cu ciorba, suflă şi-n iaurt.
- Cine sapă groapa altuia, cade singur în ea.
- Cine seamănă vânt culege furtună.
- Cine se amestecă în tărâţe, porcii îl mănâncă. [Grigore George Tocilescu - Materialuri folcloristice (1900)]
- Cine se aseamănă, se adună.
- Cine se scoală de dimineaţă, departe ajunge.
- Cine se scuză se acuză.
- Cine te vede intrând în cârciumă nu zice că ai intrat să te închini.
- Cine umblă cu miere se mânjeşte şi pe buze.
- Cine umblă pe drum cu gândul acasă îşi pierde căciula în târg.
- Cineva care a dat în mintea copiilor. (Este naiv)
- Cineva care are capul baniţă de carte.
- Cineva care are gura spucată. (Prevede ceva neplăcut)
- Cineva care are fitilul scurt. (Certăreţ)
- Cineva care este ciuca bătăilor. (Mănâncă bătaie tot timpul)
- Cineva care este coadă de topor. (Stă în slujba cuiva care asupreşte lumea)
- Cineva care este turnător. (Spioneazå şi dezvăluie)
- Cineva care e "mort" după altcineva. (Iubeşte nespus)
- Cineva care e "mort" după ceva. (Doreşte un lucru foarte mult).
- Cineva care este "beat-curcă". (La curcani se turna rom pe gât înainte de a-i tăia)
- Cineva care este cu capsa pusă. (Certăreţ)
- Cineva care este cu un ochi la slănină şi cu altul la făină. (hrăpăreţ)
- Cineva care este "lasă-mă să te las" (Desinteresat, moale la treabă)
- Cineva care nu-şi vede lungul nasului. (Îngâmfat şi cam obraznic)
- Cineva care s-a ajuns. (S-a îmbogăţit)
- Cineva care se mişcă "ca ochii mortului". (E încet la treabă)
- Cineva care "şi-a băut minţile". (Din cauza băuturii face lucruri nechibzuite)
- Cioară mândră şi flămândă.
- Colac peste pupăză. (Ceva care vine să inrăutăţească o situaţie deja precară)
- Copacii mor în picioare.
- Copacul cu rădăcini adânci nu se teme de furtună.
- Copilul cu douǎ moaşe rǎmâne cu buricul netǎiat.
- Corb la corb nu scoate ochii.
- Cu capul în biserică şi cu gândul la dracu'.
- Cu cât înveti mai mult, cu atât ştii mai puţin.
- Cu cât ţipi mai tare cu atât te doare mai rău.
- Cui pe cui se scoate.
- Cuiva îi lipseşte o doagă. (Nu e întreg la minte)
- Cultura e ceea ce rămâne când ai uitat tot ce ai învăţat.
- Cum a venit, aşa s-a dus. (Ce se câştigă uşor, se pierde repede)
- Cum e faţa liniştită a izvorului curat, aşa-i viaţa celui care e cu Cerul împăcat.
- Cum e tocul - şi pistolul.
- Cum e turcul aşa e şi pistolul. [Grigore George Tocilescu - Materialuri folcloristice (1900)]
- Cu mintea zurlie şi cu privirea şaşie. (Cineva pe care nu se poate conta)
- Cum îţi aşterni, aşa dormi.
- Cum îţi aşterni, cum vine altul şi se culcă în locul tău.
- Cum pui aşa aduni, şi cum semeni, aşa culegi.
- Cum se duce parcă vine, şi când merge parcă stă. (Ceva care nu functioneză)
- Cum te scoli de dimineaţă, aşa îţi merge toată ziua.
- Cu muncă şi cu răbdare, poţi face cât unul mare.
- Cu o floare nu se face primăvară.
- Cu răbdarea treci şi marea.
- Curaj găină că te tai. (Îndemn de a face un lucru neplăcut)
- Curăţenia este mama sănătăţii.
- Curcă de beat. (La curcan i se băga rom pe gât înainte de a-l tăia)
- Cu sare şi cu smântână şi opinca tatii e bună.
[modifică] D
- Dacă alergi să câştigi bani îi dai înapoi la doctor.
- Dacă baba avea ventil, se chema automobil. (O supoziţie improbabilă)
- Dacă dai cu ciomagul, vezi că are două capete. Unul s-ar putea să se intoarcă pe spinarea ta.
- Dacă îţi dau una, zici că n-ai avut noroc. (Ameninţare)
- Dacă mergem împreună vreau să-ţi simt cotul.
- Dacă minţi odată trebuie să minţi de mai multe ori.
- Dacă nu se duce Mohamed la munte, vine muntele la Mahomed. (Treabă făcută pe dos)
- Dacă şi cu Parcă se plimbau în barcă. Şi dacă Dacă nu era, Parcă parcă se-neca.
- Dacǎ tǎceai, filozof rǎmâneai.
- Dacă te bagi între lupi, urlă ca lupul. (Nu te împotrivi curentului)
- Dacă te iei după capul altuia te duci de râpă.
- Dacă te laşi în coadă la tors, Joimăriţa îţi agaţă fuiorul în prăjină. (Se spune la fete)
- Dacă totul a ieşit bine, înseamnă că ai greşit undeva.
- Dacă umblă porcul cu paiu-n gură, se schimbă vremea.
- Dacă vrea să-şi înece câinele, ţăranul spune că e turbat.
- Dacă vrei să scapi de un prieten, imprumută-i bani.
- Dacă vrei să te îneci, fă-o într-o apă adâncă.
- Dă ce te lasă inima.
- Dă cuiva un deget şi-ţi ia toată mâna.
- Dă Doamne sănătate, că belele curg.
- Dă-i Doamne Românului mintea de pe urmă. (După multe încercări nereuşite, o idee bună)
- Dar din dar se face rai.
- Darul nu după mărime, ci după dragoste se preţuieşte.
- De bani se plâng toţi, dar de minte niciunul.
- De când era lupul căţel şi măgarul viţel.
- De unde nu este nici D-zeu nu prea cere.
- Decât codaş la oraş, mai bine în satul tău fruntaş.
- Decât cu un prost la câştig, mai bine cu un deştept la pagubă.
- Decât multă minte ştiu că e mai bine să ai totdeauna un dram de noroc.
- Decât o sută de ani cioară, mai bine un an privighetoare.
- Decât să mănânc pâine cu unt şi să mă uit în pământ, mai bine mănânc pâine cu sare şi mă uit la soare.
- Decât să plângă mama, mai bine să plângă mă-sa.
- Decât un cal obosit, mai bine un măgar odihnit.
- Decât un car de frumuseţe, mai bine un dram de minte.
- Decât vin oţeţit / mai bine oţet cinstit.
- De ce îţi este frică, de aia nu scapi.
- De ce nu-ţi pasă nu-i al tău.
- De ce te îmbogăţeşti mai tare, d-aia te usuci mai mult.
- De ce te-mbeţi dacă ştii că-ţi face rău?!
- De departe ochiu-ţi bate, de aproape ochiu-ţi scoate. (Lucrurile nu sunt aşa cum par la prima vedere)
- De haram a venit, de haram s-a dus. (Un lucru căpătat uşor se pierde repede)
- De treci Dunărea innot, te-mpiedici la mal de-un ciot.
- De unde iei trebuie să şi pui.
- De unde nu este nici Dumnezeu nu cere.
- De urâtă nu-i frumoasă, da'i desteaptă, proastă dracu.
- Degrabă să asculţi, târziu să grăieşti. Şi la mânie cu totul să zăboveşti.
- Despre morţi, numai de bine.
- Deştept de-i crapă capul. (E prost)
- Deşteptul învaţă din greşelile altora, dar prostul nici măcar din greşelile lui.
- Deşteptul se loveşte cu capul de zidul proştilor.
- Din greşeli înveţi.
- Din vorbă se face fapta şi din faptă vorba.
- "Doamne fereşte!" pân' te nimereşte.
- Doi cu sapa, cinci cu mapa. (Birocraţie)
- Doi încarcă, doi descarcă. Merge treaba? Merge! (Lucru făcut în zadar şi fără cap)
- Domnia şi prostia se plătesc.
- Domnul a dat, Domnul a luat!
- Două, şi cu a brânzii - nouă. (Socoteală încurcată)
- Două vorbe un ban nu fac. (Vorbă în zadar)
- Dracul nu e aşa de negru cum crede lumea.
- Dragă dragă pân' ţi-o bagă. (Face curte la început)
- Dragostea e ca o doctorie: dacă e prea multă te omoară.
- Dragoste cu pacoste. (Din prea mulă iubire se întâmplă lucruri neplăcute)
- Drumul cunoscut e cel mai scurt.
- Drumul spre iad e pavat cu intentii bune.
- Dumnezeu a făcut trandafirul şi dracu i-a pus ghimpii. (Nici un lucru nu-i perfect)
- Dumnezeu îţi dă, dar în gură nu-ţi bagă.
- Dumnezeu nu bate cu parul, bate cu palma. (Cel ce face rău e pedepsit, dar nu fizic)
- Dum spiro spero! (Cât respir, sper - proverb latin)
- După faptă şi răsplată.
- După furtună vine şi vreme bună. (Omul speră la necaz)
- După mine - potopul. (Nu-mi pasă de ceilalţi)
- După petrecere vine "ziua regretelor". (Când ţi-e rău şi te doare capul)
- După război mulţi viteji se arată.
- După tramvai şi după femei să nu fugi niciodată.
- Du-te cu Domnul şi să te întorci sub scut. (Lit. De la război morţii erau aduşi pe scut)
- Du-te învârtindu-te.(Vrei să scapi de cineva)
[modifică] E
- E bun să-l trimiţi după moarte.
- E ca măgarul între oi.
- E cu un ochi la slănină, cu altul la făină. (Cineva hrăpăreţ)
- E gură căscată / E zăpăuc / E cu capul în nori.
- E "gură spartă". (Vorbeşte vrute şi nevrute)
- E lesne a povăţui, şi anevoie a se povăţui.
- E mai bine în coliba ta / decât în palatul altuia.
- E mai dificil sa corectezi o operă decît s-o scrii. (Spun corectorii)
- E pe bune. (Nu e glumă)
- E rău cu rău, dar mai rău e fără rău. (Prea mult bine te face neom)
- E ruptă din stele. (Fată frumoasă)
- E scump la tărâţe şi ieftin la făină. (Face afaceri proaste)
- E spurcat la gură. (Vorbeşte urât).
- Eşti cam într-o ureche. (Zăpăcit)
- Eşti cam "Lasă-mă să te las". (Leneş, inactiv)
- Eşti nehotărâtă ca fata mare la măritat.
- Eşti o belea pe capul omului.
- Eşti un drac împieliţat. (Eşti năzbâtios - Se spune la copii)
- Eu domn, tu domn, cine să ducă sacul?
- E un om dintr-o bucată. (Pe care te poţi bizui)
- E un om - să-l pui la rană/ E ca buruiana de leac.
- Eu sunt mic, nu ştiu nimic. Tata-n pod beleşte oaia. (Când cineva vrea să ascundă adevărul, dar se dă de gol)
- Exemplele rele strică moravurile bune.
- Exemplele sunt făcute pentru proşti.
[modifică] F
- Fă bine la altul, să vezi tu cum îţi auzi vorbe.
- Face planul ca ţiganul. (Un plan cam naiv şi nereuşit)
- Face un lucru cum îl duce capul.
- Fântâna adevărată nu îngheaţă niciodată.
- Fă-te frate cu dracul până treci lacul.
- Fă-ti iarna car si vara sanie.
- Femeia care e rea de muscă. (Îşi înşeală bărbatul cu oricine)
- Femeia care face pe mironosita. (Alintată şi nevinovată)
- Femeia care zboră ca cioara din par în par.
- Femeia este un rău necesar.
- Femeia nebătută e ca moara neferecată.
- Femeia te ridică, femeia te coboară.
- Femeia "usoară" a zis: "Iubitule, bine faci, dar rău plătesti..."
- Femeia vede unde bărbatul abia zăreşte.
- Fereşte-mă, Doamne, de prieteni, că de duşmani mă feresc singur.
- Fereşte-te de câine mut / şi de om tăcut.
- Fiecare cioară îşi laudă puiul.
- Fiecare pasăre pe limba ei piere.
- Fie pâinea cât de rea, tot mai bine-n ţara mea.
- Fie pâinea cât de rea, tot ţi-o fură cineva.
- Foaie verde lobodă, gura lumii slobodă.
- Foamea te scoate afară din casă.
- Frate ca frate, da' brânza-i pe bani bărbate.
- Frica păzeste bostănăria.
- Fricosul roade osul.
- Fricosul se sperie şi de umbra lui.
- Frumoasă parcă e ruptă din rai.
- Fuga e ruşinoasă, dar e sănătoasă.
- Fuge de mănâncă pământul.
- Fuge de rupe pământul.
- Fuge de-i sfârâie călcâiele.
- Fugi de cel ce pupă în bot, / că îţi ia din pungă tot.
[modifică] G
- Găina bătrână face zeama bună.
- Găina vecinului face ouă mai mari.
- Gând la gând cu bucurie.
- Gânduri multe, fără treabă, / Dovedeşte minte slabă.
- Ghinioanele se tin lanţ.
- Ghinionul îl dai afară pe uşă şi el intră pe fereastră.
- Ghinionul nu vine niciodată singur.
- Graba strică treaba.
- Greşeala recunoscută este pe jumătate iertată.
- Greu la deal cu boii mici.
- Gura bate curul.
- Gura copilului adevăr grăieşte.
- Gura lumii-i slobodă.
- Gura lumii n-o astupă nici pământul.
- Gura păcătosului adevăr grăieşte.
[modifică] H
- Hai, cu D-zeu înainte! (Îndemn la curaj într-o acţiune riscantă)
- Hai găină la culcare că ţi-e guşa plină.
- Haina face pe om.
- Hai noroc si la mai mare. (Urare de succes - se spune la chef)
- Hopa Mitică - cade-n cap şi se ridică.
- Hoţul de la hoţ învaţă.
- Hoţul jură şi iar fură.
- Hoţul neprins e negustor cinstit.
- Hoţului de hoţ îi e frică.
- Hoţul zice c-a glumit / Când vede că l-ai zărit.
[modifică] I
- Iarna n-au mâncat-o lupii.
- Inima de vânzător e venin otrăvitor.
- Interesul poartă fesul.
- Iubeşte-ţi copilul ca şi cum ar fi al tau. //proverb marinăresc
[modifică] Î
- Îi dai cuiva „mură în gură”. (Totul de-a gata)
- Îi sare ţandăra. (Se supără repede)
- Îi trăzneşte prin cap ce nici cu gândul nu gândeşti. (Unul cu idei năstruşnice)
- Îl ia gura pe dinainte. (Dezvăluie un secret)
- Îmbrăcat de bogdaproste. (Peiorativ - Cineva îmbrăcat prost sau cu haine de pomană).
- Înainte de a porunci învaţă a te supune.
- Încalecă şi fute, descalecă şi du-te. (Fă-ţi interesul fără să-ţi pese de altcineva)
- În coadă la arat, în faţă la adunat.* În ţara orbilor, chiorul este împărat.
- Întrebarea / Trece marea.
- Intri bou (la şcoală) şi ieşi vacă. (Cineva de care "nu s-a prins cartea")
- Învaţă de la alţii, dar fă cum ştii tu.
- Învaţă pe alţii, ca să fii învăţat şi tu.
- În viaţă e bine să fii blând ca un miel, dar când în jurul tău sunt lupi e bine să fii leu.
- În viaţă e bine să te fereşti chiar şi de greşelile altora.
- În viaţă sunt două cuvinte care deschid multe uşi: "trage" şi "împinge".
- Îţi dă mâna să faci ceva. (Ai posibilitatea)
- Îţi fac buzunar la burtă! (Ameninţare cu cuţitul).
- Îţi faci singur palton de scânduri. (Faci un lucru care te decavează)
- Îţi intră pe o ureche şi îţi iese pe amândouă.
- Îţi tai craca de sub tine.
[modifică] J
- Jocul greşeala aşteaptă.
- Judecă întâi pe om şi apoi îl spânzură.
- Judecătorul e ca osia de car; cum o ungi nu mai scârţîie.
- Jupâneasa duce casa şi jupânul duce drumul.
[modifică] L
- La balega subţire puţinică apă trebuie.
- La balega udă nu-i trebuie multă apă.
- La barza chioară îi face Dumnezeu cuib.
- La bulboană se adună peştii. (Lumea se adună unde se întâmplă ceva)
- Lacomia strica omenia
- Lac sa fie,ca broaste-s destule.
- Lada la mine, cheia la tine.
- La disperare omul nu mai judecă.
- La nevasta jucăuşă stă gunoiul după usă.
- La omul sǎrac nici boii nu trag.
- La osul cu multă carne trag ciorile.
- La plăcinte înainte, la război înapoi.
- La pomul lăudat să nu te duci cu sacul.
- La unul mumă, la altul ciumă.
- Lasă pe mâine ce poţi face azi că poate mâine nu mai este nevoie.
- Las-o baltă/moartă. (O discuţie/acţiune care nu duce nicăieri)
- Las-o jos, că măcăne. (Se spune cuiva care încearcă să păcălească).
- Las-o (mai) moale. (Se spune cuiva care susţine ceva nesigur)
- Lauda de sine nu miroase-a bine.
- Laudă-mă gură că d-aia-ţi dau friptură.
- La unii li s-a dat capul ca să nu le plouă-n gât.
- La unul mumă şi la altul ciumă.
- Le muţi de la Ana la Caiafa. (Muţi lucruri dintr-un loc în altul dar nu la-ndemână)
- Lenea-i cucoană mare, care n-are de mâncare.
- Lenesul adoarme din picioare.
- Leneşul la toate zice că nu poate.
- Leneşul mai mult aleargă şi scumpul mai mult păgubeste.
- Leneşului îi pute pământul sub el.
- Lucrezi de doi bani, dar vrei doi curcani.
- Lucrul amestecat, pute a căcat. (Nu te băga într-o situatie neclară)
- Lucrul cel mai scump e cinstea, dar ce folos, unii o vând prea ieftin.
- Lume-lume, nu e glume/ Pe afară-i vopsit gardul, înăuntru-i leopardul/ Şapte muzici - trei! (Laudă mincinoasă)
- Lupu-şi schimbǎ pǎrul, dar nǎravul ba.
[modifică] M
- M-ai făcut să-mi inghit cuvintele. (M-ai surprins cu ce mi-ai spus)
- Mai bine burtos de la bere decât cocoşat de la muncă!
- Mai bine sărac dar curat, decât negustor încurcat.
- Mai mare daraua decât ocaua.
- Mai treacă-meargă...(Ce ai făcut până acum ~~ dar de acum înainte...)
- Mama proştilor e mereu gravidă.
- Mama-npunge şi eu trag, ce mai cămăşuţă-mi fac!
- Mă duci cu preşul. (Mă păcăleşti)
- Mă porţi de la Ana la Caiafa. (Mă duci cu vorba)
- Măsoară de două ori şi taie odată.
- Mână măgarul! (Peiorativ:"Du-te de aici")
- Mănânci un sac de sare cu un om şi tot nu-l cunoşti.
- Mâncarea e fudulie, băutura e temelie. (Se spune la chef)
- Mânia cu nimic altceva se potoleşte, decât cu îndelunga răbdare.
- Mânia de seară să o laşi pe dimineaţă.
- Mânia nu este un sfetnic bun pentru om.
- Mâţa blândă zgârie rău.
- Meseria este brǎţarǎ de aur.
- Meseria nu se învaţă, se fură.
- Mielul blând suge la două oi.
- Minciuna are picioare scurte.
- Minciuna are picioare scurte si te prinde repede.
- Minciunile împăratului sunt adevărurile săracului.
- Mintea ta a mai fost la un fes de babă.
- Minte de îngheaţă apele.
- Moartea a fost aşa sigură de victorie încât ne-a dat o viaţă avans.
- Mort a fost şi-a-nviat. (Cineva care s-a însănătoşit repede)
- Morţii cu morţii şi vii cu viile.
- Mortul al dracului şi banul al popii. (Preot hrăpăreţ)
- Multe-am tras şi nu m-am ras. Nici acuma nu m-oi tunde. (Nu mă sperii de ghinion)
- Mulţi văd, puţini cunosc.
- Mulţi văd puţini înţeleg.
- Munca înnobilează pe om. (Dar de nobili nu-i nevoie)
- Munceste ca câinele la umbră.
- Munte cu munte se-ntâlneşte, d-apăi om cu om.
- Mută mortul la uşa altuia.
- Mutul tace dar le face.
[modifică] N
- N-aduce anul ce aduce ceasul.
- N-am cuvinte să mă exprim. (Superlativ pozitiv şi negativ)
- Na parale, dă-mi pastramă! (Variantă)
- Na paraua, dă-mi sarmaua! (Târg nechibzuit)
- Neamurile şi vecinii sunt daţi de Dumnezeu, prietenii ţi-i alegi singur.
- Ne-avem bine ca căţelul cu purcelul.
- Ne-avem ca câinele cu pisica.
- Nebunia e soră cu prostia.
- Ne furăm căciula unul altuia. (Încercăm să ne păcălim unul pe altul)
- Ne naştem goi, uzi şi flămânzi. De abia după aceea lucrurile se înrăutăţesc.
- Negustorul fricos nu face câştig.
- Nemulţumitului i se ia darul.
- Nevasta bună e o comoară la casa omului.
- Nevoia e mama născocirilor.
- Nevoia învaţă pe om.
- Nici acum şi nici aiurea. (Niciodată)
- Nici cal nici măgar. (Un lucru nefăcut ca lumea)
- Nici din ciocoi om de frunte, nici din salcie cerc de bute.
- Nici din salcie pere, nici din răchită vişinele.
- Nici în căruţă, nici teleguţă. (Ceva nedecis)
- Nici jăndarul nu-i de fer, să nu intre brişca-n el. (Ardeal)
- Nici laie, nici bălaie. (O discuţie fără concluzii)
- Nici lelea cu bârneţe, nici badea cu altiţe.
- Nici nu e frică de furnică, de Nechita nici atâta.
- Nici nu ştii de unde sare iepurile.
- Nici o fapta bună nu scapă nepedepsita!
- Nici oaie între lupi, nici lup între oi (să nu fii).
- Nici pe dracu să-l vezi, nici cruce să-ţi faci.
- Nici toate a doctorului, nici toate a duhovnicului.
- Nici toate ale doctorului şi nici toate ale popii. (Nu lua sfaturile aşa cum le primeşti)
- Nici turc, nici turleac la un fleac.
- Nici usturoi a mâncat, nici gura i-a mirosit.
- Nimeni n-a moştenit pământul.
- Nimeni nu face rău cuiva fără să creadă că e bine ceea ce face.
- Nimeni nu-i profet in tara lui.
- Nimeni nu s-a-mbogăţit pe muncă cinstită.
- Nimeni nu s-a născut înţelept, dar mulţi au murit proşti.
- Nimeni nu s-a născut învătat.
- Nimeni nu-şi dă osteneala să convingă, atunci când poate să poruncească.
- Nimic nu e nou sub soare.
- Noaptea e cel mai bun sfetnic.
- Noapte bună găină că ţi-e guşa plină.
- Noi suntem foarte buni, domeniul e prost ales ...(Secara)
- Nor mare - ploaie mică.
- Noroc noroc şi cu nasu-n troc.
- Norocu-i după cum şi-l face omul. (Dar pe unii îi pocneşte din senin)
- Norocul e de partea celor curajoşi.
- Norocul vine când nici cu gândul nu gândeşti.
- Nu avem decât o viaţă - numai pisica are nouă.
- Nu bea apă din pumnul altuia că niciodată nu vei fi sătul.
- Nu căra apă cu ciurul.
- Nu căra apă la fântână.
- Nu cerceta aceste legi că eşti nebun de le-nţelegi.(Eminescu?)
- Nu cere ce nu ţi se poate da.
- Nu da sfaturi - Prostul nu le înţelege. Deşteptul e sătul de sfătuitori. Dă soluţii in loc de sfaturi!
- Nu da vrabia din mână pe cioara de pe gard.
- Nu e locul ci e dobitocul.
- Nu e nici cal, nici măgar.
- Nu e pentru cine se pregăteşte/ E pentru cine se nimereşte!
- Nu eşti beat atâta timp cât poţi sta întins pe podea fară să te sprijini.
- Nu eşti în toate minţile. (Eşti nebun)
- Nu există pădure fără uscături. (Printre oameni de treabă există şi lichele)
- Nu face pe prostul că aşa rămâi. (Lumea te consideră după impresia pe care o laşi)
- Nu face purici mulţi pe aici. (Are de gând să plece)
- Nu-i ajungi cu prăjina la nas. (Cineva îngâmfat)
- Nu-i chiar atât de negru dracul pe cât pare.
- Nu-i da Doamne omului cât poa-să ducă.
- Nu-i dǎ nici mǎcar piatrǎ sǎ-ţi spargi capul.
- Nu-i frumos ce e frumos, e frumos ce-mi place mie.
- Nu îi da, Doamne, omului cât poate să ducă.
- Nu-i mai bagi mintea cu pâlnia.
- Nu învăţa găina să facă ouă.
- Nu-i pentru cine se pregăteşte, ci pentru cine se nimereşte.
- Nu lăsa pe mâine ce poţi face azi.
- Nu face azi ce poţi lăsa pe mâine. (Ironic)
- Numai c-o lovitură copacul nu cade.
- Numai în pomul plin de roade aruncă oamenii cu piatra.
- Nu mai poate de bucurie.
- Nu mai umbla brambura.
- Nu mai umbla de colo-colo cu traista-n protap.
- Nu-mi mai trebuie că m-am prăjit odată.
- Nu-mi mai trebuie că m-am prăjit odată.
- Nu mor caii când vor câinii.
- Nu numai să cunoşti ceea ce se cuvine, ci să şi urmezi după cum se cuvine.
- Nu persista in prostie.
- Nu poţi să faci din rahat bici şi sǎ şi pocneascǎ.
- Nu pune cal de curse să tragă la plug.
- Nu "pune mâna", că "te frigi". (Dacă furi, te prinde)
- Nu pune paie pe foc.
- Nu râde de necazul altuia.
- Nu rupe floarea, dacă vrei să vezi rodul ei.
- Nu se ştie ca pământul/ Din ce parte bate vântul. (De unde vine norocul)
- Nu-şi cunoaşte lungul nasului. (E încrezut).
- Nu spune "hop" până n-ai sărit.
- Nu sta, că-ţi stă norocul.
- Nu ştie nimeni când îi bate ceasul.
- Nu ştie stânga ce face dreapta. (Cineva neândemânatic)
- Nu ştii de unde sare iepurele.
- Nu ştii pe ce lume trăieşti. (Eşti desprins de realitate)
- Nu supăra mai mult pe cel în mânie căzut, că mai rău se înverşunează, ca focul când îl zgândări.
- Nu te băga in tărâţe că te mănâncă porcii.
- Nu te băga unde nu-ţi fierbe oala. (Nu-ţi da cu părerea la ce nu te pricepi)
- Nu te grăbi că n-au intrat zilele-n sac.
- Nu te întinde mai mult decât îţi este plapuma.
- Nu te juca cu focul! (Nu întreprinde lucruri periculoase)
- Nu te lua la întrecere cu alţii, ci cu tine însuţi.
- Nu te pune la mintea nebunului.
- Nu te pune la mintea nebunului.
- Nu te pune la mintea nebunului, că te duci de râpă.
- Nu te râde că te-ajunge!
- Nu te râde că te-ajunge.
- Nu-ţi băga nasul in ciorba altuia.
- Nu-ţi băga nasul unde nu-ti fierbe oala.
- Nu-ţi bate joc de nenorocul altuia.
- Nu-ţi bate singur cuie in talpă.
- Nu-ţi da arama pe fată!
- Nu-ţi da în petic. (Nu face gafe.)
- Nu-ţi lua apă peste cap. (Ia atâta lucru cât poţi duce la bun sfârşit)
- Nu-ţi lua apă peste cap. (Nu te angaja la ceva ce te depăşeşte)
- Nu-ţi pune mintea la ce nu te pricepi.
- Nu toate ale doctorului si nici toate ale popii. (Nu lua sfaturile chiar aşa cum ţi se dau)
- Nu tot ce luceste e diamant.
- Nu tot ce zboară se mănâncă.
- Nu toti ce te bagă in căcat iti vor răul, si nu toti ce te scot din căcat iti vor binele.
- Nu umbla brambura. (Nu pierde vremea)
- Nu umbla de colo-colo cu traista-n proţap.
- Nu vede pădurea de copaci.
- Nu vezi pădurea de copaci.
- Nu vinde castraveti la grădinar.
[modifică] O
- O femeie care este urâtă ca muma pădurii.
- O femeie care e rea de muscă. (E curvă)
- Obiceiul uşurează povara.
- Obraznicul mănâncă praznicul.
- Obrazul subtire cu cheltuială se tine.
- Ochii care nu se văd, se uită.
- Ochii sunt oglinda sufletului.
- Ochii te sperie, mâinile te-ajută. (nu e aşa mult de lucru cum pare)
- Ochii văd, inima cere, / Dar e rău când n-ai putere.
- Ochiul stăpânului ingrasă vaca.
- O mână spală pe alta şi amândouă obrazul.
- O mie de vorbe doi bani nu fac.
- Omul blând ca apa lină.
- Omul bogat e ca iepurele - sare unde vrea.
- Omul când n-are ce face se scarpină-n cap.
- Omul care-i prost / N-are nici un rost.
- Omul cât îl laşi atâta se întinde.
- Omul cât trăieşte învaţă.
- Omul caută leac unde simte că îl doare.
- Omul cu rude nu piere.
- Omul fără patrie e ca puiul fără mamă.
- Omul gospodar îşi face iarna car şi vara sanie.
- Omul harnic, muncitor, de pâine nu duce dor.
- Omul înţelept îşi face vara sanie şi iarna o pune pe foc.
- Omul învaţă cât trăieşte şi când moare tot prost este.
- Omul la mânie, cade-n nebunie.
- Omul nu e niciodată mulţumit - de ce are mai mult, de aia vrea mai mult.
- Omul nu fuge de colac, / ci de ciomag.
- Omul poate povăţui pe altul, dar pe sine niciodată.
- Omul rău e ca cărbunele, dacă nu te arde, te înnegreşte.
- Omul sfinteste locul.
- O persoană care este "Uşă de biserică". (Cinstită, fără pată)
- Oricând e loc de mai rău.
- Orice cal ajunge gloabă.
- Orice învăţ işi are şi dezvăţ.
- Orice laudă ascunde o doză de minciună şi de invidie.
- Orice lucru este bun la timpul său.
- Orice minune nu ţine decât trei zile.
- Orice naş îşi are naşul. (Cine face rău va fi pedepsit)
- Ori te poartă cum ţi-e vorba, ori vorbeşte cum ţi-e portul.
- Or la bal, or la spital.
- O vorbă rea răneşte mai mult decât o sabie ascuţită.
[modifică] P
- P...a bună - în bălării. (Femeia săracă e iubăreaţă)
- Păcala însurat şi femeia nebună.
- Păcală s-a luat după vecinul şi a dat de bucluc.
- Pădurea dă coadă securei.
- Până când să se întâmple un lucru îţi iese părul prin căciulă.
- Până copilul nu plânge, mama piept nu-i dă.
- Până la Dumnezeu te mănâncă / omoară sfinţii.
- Până la Dumnezeu, te mănâncă sfinţii! (E greu să-ţi faci dreptate)
- Până nu faci foc nu iese fum. (Un zvon care se împrăştie)
- Până s-o dumiri Ion/ Ară plugul un pogon.
- Până să faci tu un lucru îţi iese părul prin căciulă.
- P..a nu ştie carte. (Expresie urâtă, folosită de cei care aleargă după femei)
- Parcă e picat din lună. (Cineva zăpăcit)
- Parcă ţi-a iesit o păsărică din gură. (Ai spus un lucru înţelept.)
- Părinţii au mâncat aguridă, şi la copii li se strepezesc dinţii. (Părinţii fac greşeli, copiii trag ponoasele.)
- Pasărea se prinde cu grăunţe, omul cu vorbe frumoase.
- Patru ochi văd mai bine decât doi.
- Pauzele lungi şi dese, cheia marilor succese.
- Paza bună trece primejdia rea.
- Paza mică trece primejdia mare.
- Pe afară-i vopsit gardul, înăuntru - leopardul. Lume-lume nu e glume! Şapte muzici - trei.(Laudă mare ce aduce a reclamă)
- Pe cel furios în mânie, lesne îl supui, când dulce vei grăi lui, când vei tăcea de tot sau când vei fugi dinaintea lui.
- Pe cine nu laşi să moară, nu te lasă să trăieşti.
- Pe dinafară e frumos, dar pe dinăuntru e găunos.
- Pentr-un boţ de mămăligă, / râde prostu de se strică.
- Peştele de la cap se împute (dar se curăţă de la coadă).
- Pe toţi să-i asculţi, dar din mintea ta să nu ieşi.
- Pică pară mălăiaţă în gura lui Nătăfleaţă.
- Pisica are nouă vieti.
- Pisica cu clopoţei nu prinde şoricei.
- Pisica cum o arunci tot în picioare cade.
- Pisica râzgâiată nu prinde şoareci niciodată.
- Plete lungi şi minte scurtă, judecata mai măruntă.
- Ploaia din mai face mălai.
- Poale lungi şi minte scurtă. Geaba le scurtară-n poale că nu au mintea mai lungă. (Păstorel Teodoreanu)
- Pofta vine mâncând.
- Politeţea este cheia de aur care deschide toate uşile.
- Pomul se cunoaşte după roade, omul după fapte.
- Porcul îl baţi şi el zice că-l scarpini.
- Porcul unde se cacă, acolo mănâncă.
- Povară mai grea decît spinarea ta să nu ridici, ca să nu te poticneşti.
- Prea mulţi bucătari strică supa.
- Prietenia e posibilă doar între oameni buni.
- Prietenul la bani se cunoaşte.
- Prieteni noi să-ţi faci,dar de cei bătrâni să nu te laşi.
- Prieteni să ai puţini, dar buni.
- Prietenul adevărat la nevoie se cunoaşte.
- Primăvara e bătaia peştelui.
- Primiţi-mă în casă până ce vă veţi găsi dumneavoastră alta.
- Prinde orbul, scoate-i ochii. (Cineva care s-a ascuns şi nu poate fi pedepsit)
- Prin muncă şi staruinţă,vei ajunge la dorinţă.
- Printre flori cresc şi buruieni.
- Privighetoarea e o cioară înainte de a se mărita.
- Prost, prost, da-i al nost'.
- Prostu' dacă nu-i fudul, parcă nici nu-i prost destul.
- Ρrostul cere şi deşteptul adună.
- Prostul face ce vede si ce aude crede.
- Prostul nu e prost destul dacă nu e şi fudul.
- Prostul nu le stie, dar le nimereste.
- Prostul se simte jignit inainte de-i vorbesti.
- Pune mâna, şi o să pună şi Dumnezeu mila!
- Pune punctul pe "i". (Vorbeşte la obiect)
- Pune ţara la cale. (A vorbi politică)
[modifică] R
- Racul nu-şi schimbă mersul.
- Rădăcina e amară dar roadele dulci.
- Râd curcile de tine.
- Râde ciob de oală spartă.
- Râde ciocanul de nicovală.
- Râde dracul de cătel, dar nu se vede pe el.
- Râde prostul de deştept, dar nici el nu-i mai deştept.
- Râde, râde dar surâde.
- Rana se vindecă, dar semnul rămâne.
- Rana veche uşor sângerează.
- Râsul e frate cu plânsul.
- Rău cu rău, dar mai rău e fără rău.
- Răul se face mai lesne decât binele.
- Răzbunarea e arma prostului.
- Recunoştinţa e o floare care creşte pe mormânt.
[modifică] S
- S-a dus de-a berbeleacul. (A căzut rostogolindu-se)
- S-a dus la mama dracului. (Despre ceva care s-a pierdut)
- S-a dus pe apa Sâmbetei.
- S-a făcut o apă şi-un pământ. (A dispărut)
- S-a înfoiat ca varza / Şi îngâmfat ca barza.
- S-a învăţat dezbrăcat / Şi i-e ruşine îmbrăcat.
- Salutul între doi duşmani este primul semn al împăcării.
- Salvarea celor învinşi e să nu mai spere nimic.
- Salvarea celor învinşi e să nu mai spere nimic.
- Să mai fie şi un lup mâncat de oaie. (Un lucru de excepţie)
- Să ai "cei şapte ani de acasă". (Educatia copiilor o fac părinţii înainte de a începe şcoala)
- Să dai cum te lasă inima.
- Să faci ce zice popa, nu ce face popa.
- Să fii cu ochii în patru. (Să fii atent la ce se petrece în jurul tău, pentru a te apăra.)
- Să fii "domn" e o-ntâmplare, să fii "om" e lucru mare.
- Să fii om de omenie!
- Să iei castanele din foc cu mâna altuia.
- Să vezi şi să nu crezi. (Un eveniment extraordinar)
- Să-i faci observaţie prostului e ca şi când ai trage un câine de urechi.
- Să-i fie ţărâna uşoară. (Se spune la mort)
- Să împaci capra cu varza.
- Să n-ajungi slugă la dârloagă. (Omul care "s-a ajuns" e rău de stăpân)
- Sângele apă nu se face. (O persoană care iubeşte, favorizează sau apară pe cei din familia, neamul sau etnia sa.)
- Să nu faci coarne la mâncare. (Nu fii pretenţios)
- Să nu faci lucru de mântuială.
- Să nu fie samarul mai mare decât măgarul.
- Să nu fii a cincea roată la căruţă.
- Să nu fii niciodată a cincea roată la cărută.
- Să nu fii vaca pe care o mulg alţii.
- Să nu intri slugă la dârloagă (Cel care este însuşi slugă îşi asupreşte sluga)
- Să nu mângâi pisica de la coadă la cap.
- Să nu muşti mâna care-ţi dă de mâncare.
- Să nu pierzi vremea.
- Să nu pui cal de curse să tragă la plug.
- Să nu ştie stânga ce face dreapta. (Taină mare)
- Să nu te bagi slugă la dârloagă. (Un om sărac ce "s-a ajuns" e rău ca stăpân)
- Să nu-ţi crezi ochilor.
- Să nu-ti pleci urechea la tot ce spune lumea.
- Să nu umbli cu cioara vopsită. (Să nu păcăleşti)
- Să nu umbli cu zaruri măsluite. (Să fii cinstit)
- Să nu umbli haihui. (Fără rost)
- Să nu vinzi castraveţi la grădinar.
- Să nu vinzi pielea ursului din pădure.
- Sărac cu duhul.
- Sărac de-i suflă vântul prin buzunare.
- Sărac - lipit pământului.
- Sărbătorile învrednicesc putorile.
- Să scoti castanele din foc cu mâna altuia.
- S-a sculat cu dosu-n sus.
- S-a sculat cu noaptea-n cap.
- S-a sculat odată cu găinile.
- Să se ducă învârtindu-se. (Când doreşti să scapi de cineva foarte repede.)
- Să te ferească Dumnezeu de omul prost şi de femeia beată.
- Să-ţi pleznească obrazul de ruşine.
- Să-ţi ţii vorba-n gură. (Să nu vorbeşti când nu trebuie)
- Să vă dea Dumnezeu sănătate şi casă de piatră. (Se spune la nuntă)
- Să vă dea Dumnezeu sănătate şi casă de piatră. (Urare. Se spune la căsătorie, la nuntă)
- Să vezi si să nu crezi!
- Se dă cu capul de ceasul morţii. (Îl frământă o chestiune arzătoare)
- Se linge pe buze de poftă.
- Se mişcă ca ochii mortului. (E puturos)
- Se prinde cartea de el ca părul pe broască.
- Se simte cu musca pe căciulă. (Se simte vinovat)
- Se ţine băţos. (De neînduplecat)
- Se ţine de om ca păduchele de câine.
- Se ţine scai de capul omului.
- Seamănă ca două picături de apă.
- Soacră-soacră poamă acră, de te-ai coace cât t-ai coace, dulce tot nu t-ei mai face.
- Socoteala de acasă nu se potriveşte cu cea din târg.
- Speranţa moare ultima.
- Spune-mi cu cine te însoţeşti, ca să îţi spun cine eşti.
- Stai tot timpul cu frica-n sân.
- Strâmbii mănâncă ţara, că drepţii nu mai apucă.
- Strânge bani albi pentru zile negre.
- Strici orzul pe gâşte.
- Supăratului i se taie nasul.
- Surdul nu le aude, dar le potriveşte.
[modifică] Ş
- Şantierul "cucu". Nu iei bani, dar ai de lucru.
- Şi-a găsit dracu căpacu.
- Şi-a pus picioarele pe spinare. (S-a dus învârtindu-se)
- Şi-aşa-i bine, şi-aşa-i rău. (Pe deoparte e bine, pe de altă parte e rău)
- Şi cu buzele unse si cu slănina in pod.
- Şi cu-o floare, şi cu zece, primăvara tot se trece.
- Şi cu oile toate şi cu lupii prieteni nu se poate.
- Şi deşteaptă şi frumoasă şi devreme acasă.
- Şi lupul de foame iese din pădure afară.
[modifică] T
- Tace si le face.
- Taie frunză la câini.
- Te-ai dus bou şi te-ai întors vacă. (Nu ai învăţat/priceput nimic.)
- Te-ai făcut de cacao. (De ruşine)
- Te-a prins cu mâţa-n traistă. (Ai minţit)
- Te-a prins cu ocaua mică. (Eşti necinstit)
- Te ard de nu te vezi. (Ameninţare cu o pedeapsă gravă)
- Te bagi în toate ca măraru-n bucate.
- Te faci de garagaţă / de băcănie / de băşcălie / de panaramă / dă râsul lumii.
- Te roade sărăcia precum rugina fierul.
- Te scumpeşti la tărâţe şi te ieftineşti la făină.
- Timpul vindecă orice rană. (E cel mai bun doctor)
- Toamna se alege pleava de grâu.
- Toamna se numără bobocii.
- Toată vara ţuiculiţă, iarna pula căciuliţă.
- Toate la vremea lor.
- Toate loviturile rănesc, ultima omoară.
- Tot păţitu-i priceput.
- Tot tiganu' isi laudă ciocanu'.
- Trag feciorii la frumoase ca muştele la ... dulceaţă. (eufemism)
- Trai neneaco, pă/cu banii babachii. (Cu banii lu' babacu)
- Trai pe vătrai. (Cineva care o duce bine fără să muncească)
- Trei lucruri nu lasă în pace pe om: vinul, femeia şi banul.
- Tu le faci, tu să le tragi.
- Tu-mi spui mie că raţa-npunge, când ea măcăie şi fuge?
[modifică] Ţ
- Ţânţarul nu te lasă să te odihneşti, dar nici nu te lasă să munceşti.
- Ţara arde şi baba se piaptănă.
- Ţigările sunt cuie de coşciug.
- Ţine-te în pielea ta, ca să nu dai de belea.
- Ţine-ţi limba-n gură ca să ai friptură.
- Toţi leneşii obişnuiesc să-şi facă planuri mari.
[modifică] U
- Uită de la mână pân-la gură.
- Ulciorul nu merge de multe ori la apă.
- Umblă cu brişca (cuţitul) la carâmbul cizmei. (E prevăzător sau periculos)
- Un bărbat adevărat are argint la tâmple, aur în pungă şi oţel unde trebuie.
- Una dreaptă şi zece strâmbe.
- Una gândeşte cârciumarul, şi alta beţivul.
- Un arbore nu face pădure.
- Una vorbim, başca ne-nţelegem.
- Un bogat când moare, săracul fluieră.
- Un bordei să ai, numai să fie al tău.
- Unde a dus surdul roata si mutul iapa.
- Unde a fost are să mai fie.
- Unde a mers mia, merge si suta! (Alternativa expresiei anterioare)
- Unde dai şi unde crapă. (O actiune cu efect neaşteptat)
- Unde e minte multă e şi nebunie multă.
- Unde e sărăcie e şi ceartă.
- Unde e una, se strâng mai multe.
- Unde e vorba multă, acolo e treaba scurtă.
- Unde-i banul, acolo-i şi mintea.
- Unde-i lege nu-i tocmeală.
- Unde nu faci foc, nu iese fum.
- Unde nu-i cap e vai de picioare.
- Unde nu-i, nici Dumnezeu nu cere.
- Unde nu merge suta, merge mia.
- Unde pune omul mâna, pune Dumnezeu mila.
- Unde sare si unde te loveste.
- Unde-s doi puterea creşte. (Dacă amândoi trag in aceeasi parte)
- Unde sunt doi soldaţi unul ia comanda.
- Unde sunt popi mulţi, moare pruncul nebotezat.
- Unde-ţi umblă mintea! (Consideri că cineva are idei ieşite din comun)
- Unde umblă câinii cu covrigi in coadă.
- Unii au cap ca să le plouă în gât.
- Un om prost are cap zevzec.
- Un prieten nu se pierde.
- Un tăntălău mai mare nici că se poate.
- Unul care a ajuns cineva. (A căpătat renume)
- Unul care-i fripturist. (Profită de ocazie nu tocmai cinstit)
- Unul care trage spuză pe turta lui. (Care îşi asumă meritele altora)
[modifică] V
- Vânzătorul care trage la cântar.
- * Varianta: Ţara arde şi nebunul îşi pârleşte ciomagul.
- Vezi că-i albă şi zici că-i neagră. (Încerci să ascunzi adevărul)
- Vezi paiul din ochiul altuia, dar nu bârna din ochiul tău.
- Viaţa leneşului e grea şi mai mult înveţi din ea.
- Viaţă-viaţă legată cu aţă. S-a rupt aţa, s-a dus viaţa!
- Vinde făina cu ocaua mică.
- Vine iarna, n-am palton/ Nu-i nimica, am baston.
- Vinul dezleagă limbile. (Romanii spuneau: In vino veritas.)
- Vorba de rău se duce ca glonţul, iar cea de bine abia se aude.
- Vorba dulce e ca sarea în bucate.
- Vorba dulce mult aduce.
- Vorba e ca acul: poate să coasă, dar poate să şi înţepe.
- Vorba e făcută ca să ascundă gândurile.
- Vorba multă - sărăcia omului.
- Vorbele trec, faptele rămân.
- Vorbe spuse la mânie îs ca cele la bucurie.
- Vorbeşti de lup şi lupul la uşă.
- Vrabia mălai visează. (Un scop greu de atins)
- Vrea să facă din c...t bici. (Lucru imposibil)
- Vrea să fie şi grâul scump şi făina ieftină.
- Vulturul nu prinde muşte.
[modifică] Z
- Zece înţelepţi nu pot să descurce ceea ce un nebun a încurcat.
- Zgârcit de-şi mănâncă de sub unghie.
- Zgârcitul e totdeauna sărac.
- Zidul alb e hârtia nebunilor.
- Ziua bună multă vreme nu ţine.
- Ziua bună se laudă seara.
- Ziua caută-ţi de lucru iar noaptea de somn.
- Ziua frumoasă de dimineaţă se cunoaşte.
- Ziua fuge de bivoli şi noaptea le dă cu coarnele.
- Ziua multe descoperă.
