Aristotel
Citate de Aristotel, de la Wikicitat
Aristotel filosof grec, clasic al filosofiei universale.
[modifică] Fără sursă
- Avem temeiul cel mai puternic dacă spusele noastre au dobândit încuviinţarea tuturor.
- Cea mai mare onoare constă nu în a te folosi de onoruri, ci în a fi considerat vrednic de ele.
- Cei zgârciţi îngrămădesc la avere ca şi cum n-ar trebui să moară niciodată; cei risipitori cheltuiesc ca şi cum ar trebui să moară imediat.
- Cele mai multe dezbinări se ivesc în cetăţi din cauza ambiţiei.
- Demnitatea constă nu din a poseda onoruri, ci din conştiinţa că le merităm.
- Egalitatea e sufletul prieteniei.
- Familia este asocierea stabilită în mod natural pentru satisfacerea nevoilor zilnice ale omului.
- Fapte, nu vorbe!
- Fericirea constă în virtute în general sau într-o anumită virtute; căci fericirii îi este proprie activitatea sufletului conformă cu virtutea.
- Fericirea este sensul şi scopul vieţii, traiectoria şi finalul existenţei umane.
- Filozofia este ştiinţa care are în vedere adevărul.
- Frumuseţea este darul lui Dumnezeu.
- Inteligenţa este aroganţă educată.
- Invidia este un fel de întristare pentru fericirea de care ni se pare că se bucură egalii noştri.
- Începutul e jumătatea întregului.
- Legea este ordine, iar legea bună este ordine bună.
- Legea este raţiune liberă de pasiune.
- Libere sunt gândurile noastre
- Memoria este scribul sufletului.
- Numim om liber pe acela care îşi este singur scop şi nu este un scop pentru altul.
- Omul este o fiinţă care trăieşte într-o cetate.
- Omul este prin natura sa un animal social.
- Prietenia înseamnă un suflet în două trupuri.
- Sărăcia este părintele revoluţiei şi crimei.
- Speranţa este visul celui treaz.
- Totul începe şi se termină cu organizarea.
- Un întreg este ceva care are început, mijloc şi sfârşit.
[modifică] Cu sursă
- Cu o rândunică nu se face primavară
- din Etica nicomahica
