Babylon 5
Citate de Babylon 5, de la Wikicitat
Babylon 5 (1993–1998), creat de către J. Michael Straczynski, este un serial american de televiziune science-fiction.
[modifică] Sezonul 1: Signs and Portents / Semne şi prevestiri
- [Voiceover generic de început.]
- Jeffrey Sinclair: Era începutul celei de-a treia ere a umanităţii,zece ani după războiul dintre Pământ şi Minbari. Proiectul Babylon era un vis devenit realitate. Scopul său:de a preveni un alt război prin crearea unui loc în care oamenii şi extratereştrii să-şi rezolve diferendele paşnic. Este o staţie îndepărtată pentru diplomaţi,hoţi,întreprinzători şi rătăcitori. Oameni şi extratereştri,înfăşuraţi în două milioane şi cinci sute de mii de tone de metal rotitor,singuri în noapte. Poate fi un loc periculos dar este ultima noastră speranţă pentru pace. Aceasta este povestea ultimei dintre staţiile Babylon. Este anul 2258. Numele staţiei este Babylon 5.
[modifică] Miezul nopţii pe linia frontului
- Londo: Consiliul poate să se ducă dracului! Şi sesiunea de urgenţă poate să se ducă dracului! Iar tu, Vir, poţi să te duci şi tu dracului — nu aş vrea să te simţi exclus.
- Londo: Îl voi ucide. Într-o bună zi.
- Sinclair: Domnule ambasador-
- Londo: -neamul meu. Avem un fel, uneori, de a şti cum, şi chiar când, vom muri. Ni se arată într-un vis, ah? În visul meu, sunt bătrân, se petrece, peste douăzeci de ani, şi sunt pe moarte. Mâinile mele încleştate în jurul gâtului cuiva şi ale lui încleştate în jurul gâtului meu. În momentul în care G'Kar a sosit la bord. L-am recunoscut ca fiind acela din vis... Îl voi ucide... mai devreme sau mai târziu.
- Sinclair: Douãzeci de ani e vreme lungă, îndeajuns de lungă pentru popoarele voastre să ajungă la o înţelegere.
- Londo: Poate. În douăzeci de ani unul dintre noi va fi mai înţelept...sau unul dintre noi va fi mort. Cât despre mine, am nevoie de încă un pahar.
[modifică] Vânătorul de suflete
- [O navǎ necunoscutǎ pe un curs de coliziune cu staţia.]
- Susan Ivanova: Acesta nu e pericol iminent? Trebuie sǎ recitesc manualul.
- Vânătorul de suflete: Sufletul pe care îl salvăm: nu toate, doar pe cele speciale. Conducǎtori, gânditori, poeţi, visǎtori , lunatici binecuvântaţi.
[modifică] Parlamentul viselor
- Londo Mollari: Știi ce a spus ultimul xon chiar înainte să moară? [se apucă de piept] AAAAHHHH!
- [G'Kar găsește o floare neagră, trimisă ca un semn că urmează să fie asasinat.]
- G'Kar: Și nu ai nici o idee despre cum a ajuns în patul meu?
- Na'Toth: Domnule ambasador, nu este locul meu să speculez despre cum orice ar ajunge în patul dumneavoastră.
- [Comunicatorul lui Sinclair din buzunar bipăie, întrerupând-o pe Catherine.]
- Catherine Sakai: Nu vreau să te alarmez, dar pantalonii tăi vorbesc cu tine.
- G'Kar: Asta a durut.
- Na'Toth: Domnule ambasador, era singura cale prin care puteam să dezactivez legăturile. A trebuit să le lovesc cât de tare posibil, cât de mult posibil, și totuși să creez impresia că vă băteam de vă suna apa-n cap.
- G'Kar: Și nu ți-a plăcut nici măcar un pic?
- Na'Toth: Nu am spus asta.
- Tu'Pari: [citind din ordinul lui de a-l asasina pe G'Kar] Vei cunoaşte durerea. [îi provoacă şocuri lui G'Kar] . Vei cunoaşte frica. [îi provoacă durere lui G'Kar din nou] Şi apoi vei muri.
- ...
- G'Kar: [către Tu'Pari după ce acesta nu şi-a îndeplinit misiunea şi pare că a încălcat codul asasinilor] Cu puţin noroc nu te vor găsi niciodată, însă dacă o vor face, atunci vei cunoaşte durerea...
- Na'Toth: [cu repeziciune] ...şi vei cunoaşte frica...
- G'Kar: [tot repede] ...şi apoi vei muri. Călătorie plăcută.
[modifică] Și cerul era plin de stele
- Jeffrey Sinclair: Toată lumea minte, Michael. Nevinovații mint pentru că nu vor să fie acuzați de ceea ce nu au făcut, iar vinovații mint pentru că nu au încotro.
- [Un om misterios îl acuză pe Sinclair că s-a vândut minbarilor în timpul bătăliei finale cu aceștia.]
- Sinclair: Nu am avut nici o șansă. Spui că am fi putut câștiga, dar nu ai fost acolob, nu i-ai văzut! Când m-am uitat la acele nave, eu…eu nu mi-am văzut doar moartea mea — am văzut moartea întregii rase umane!
- Al doilea cavaler: Atunci de ce au capitulat?!
- Sinclair: Nu știu! Poate că universul a clipit. Poate că Dumnezeu S-a răzgândit. Tot ceea ce știu este că am primit o a doua șansă!
[modifică] Credincioşii
- M'Ola: Nimeni nu cunoaşte ce este scris în curentul Timpului până în momentul în care apele îl înconjoară.
- Kosh: Avalanşa a pornit deja. E prea târziu pentru ca pietrele să mai voteze.
- Stephen Franklin: Să ne ferească Dumnezeu de religii false.
- Sinclair: Uneori să faci ceea ce trebuie nu schimbă nimic.
[modifică] Supravieţuitorii
- Sinclair: Eşti o belea mai mare decât o toaletă plină de şerpi, dar n-aş putea să conduc staţia asta fără tine.
- Michael Garibaldi: Domnule comandant, simt că se apropie o mărire uriaşă de salariu.
- Sinclair: Ha. Visează în continuare.
[modifică] Semne şi prevestiri
- Susan Ivanova: Întotdeauna îmi vine greu să mă scol când afară e întuneric.
- Jeffrey Sinclair: Dar în spaţiu, este întotdeauna întuneric.
- Ivanova: [morocănoasă] Ştiu. Ştiu.
- Morden: Ce vă doriți?
- Londo Mollari: Să fiu lăsat în pace!
- [Londo părăsește liftul și se îndepărtează grăbit.]
- Morden: Asta e tot? Asta e tot cu adevărat, domnule ambasador?
- [Londo oftează, iar apoi se întoarce.]
- Londo: În regulă. Bine! Chiar vrei să știi ce îmi doresc? Chiar vrei să știi adevărul? Vreau ca poporul meu să-și recâștige locul cuvenit în galaxie. Vreau să-i văd pe centauri cum își întind mâna înainte din nou, și le ordonă stelelor! Eu– Eu îmi doresc o renaștere a gloriei, o renaștere a puterii. Vreau să nu mai alerg prin propria viață ca un om care a întârziat la o întâlnire, care se teme să– să privească înapoi, sau să privească înainte. Vreau să fim ceea ce am mai fost! Eu vreau... Vreau totul înapoi, așa cum a fost! Asta îți răspunde la întrebare?
- [Se întoarce și se îndepărtează.]
- Morden: [zâmbind] Da. Da, îmi răspunde.
[modifică] TKO
- Rabbi Yossel Koslov: Fără iertare, nu poţi să jeleşti. Iar fără jelire, nu poţi să renunţi la durere.
- [Garibaldi îl ajută pe un vechi prieten, boxer, să se încălzească înaintea unui meci de arte marţiale mixte]
- Walker Smith: Ai vreo idee despre cum ar trebui să lupt împotriva tipului ăsta?
- Michael Garibaldi: Din interiorul unui tanc ar fi bine.
- Walker Smith: [rânjind] Ştiam că pot să mă bazez pe tine.
[modifică] Graalul
- [Vir îi dă lui Aldous un cristal cu date.]
- Londo: Încă câţiva ca tine şi rasa centaură se va "eficientiza" până la dispariţie!
- [Nava lui Jinxo intră prin poartă în hiperspaţiu fără să declanşeze "blestemul" — distrugerea unei alte staţii Babylon.]
- Garibaldi: Nici un buum?
- Sinclair: Nici un buum.
- Susan Ivanova: Nici un buum astăzi. Buum mâine. Există întotdeauna un buum mâine.
- [Sinclair and Garibaldi se uită unul la altul cu neîncredere şi părăsesc camera C&C]
- Ivanova: Ce? Uitaţi, cineva trebuie să aibă o afurisită de perspectivă pe aici! Buum. Mai devreme sau mai târziu…buum!
[modifică] Ochii
- Michael Garibaldi: Protestele sunt la fel de folositoare ca aripile de zână pe un camion cu ciment.
- Sinclair: Scopul unei întrebări este uneori la fel de important ca răspunsul.
- Garibaldi: Dacã aş şti cine e Dumnezeu, i-aş mulţumi acesteia.
[modifică] Moşteniri
- Jeffrey Sinclair: Viaţa lui Branmer a fost mai importantă decât bătăliile sale. Să lăsăm casta războinicilor să-i preamărească curajul din război, şi să-i lăsăm pe ceilalţi să-l elogieze pentru ceea ce a fost cu adevărat - un om al păcii.
- Neroon: Vorbeşti ca un minbari, comandante. Poate că a existat un pic de înţelepciune atunci când am lăsat specia voastră să supravieţuiască.
- Sinclair: Nouă aşa ne place să credem.
- Susan Ivanova: Nu există nimic mai enervant decât Mr. Garibaldi când are dreptate.
[modifică] O voce în sălbăticie, Partea I
- [Surprinzând-o pe un coridor, Draal îi repetă o lecţie fostei sale eleve Delenn.]
- Draal: Al treilea principiu al vieţii conştiente de sine este capacitatea de auto-sacrificiu: abilitatea conştientă de a nu ţine seama de evoluţie si de instinctul de conservare pentru o cauză, un prieten, o persoană iubită.
- [Londo îl îmbărbătează pe Garibaldi cu o istorisire.]
- Londo Mollari: A doua zi, mă scol, o văd în lumina zilei, dormind pe braţul meu, şi am hotărât că mai degrabă îmi rod braţul cu dinţii decât să o trezesc.
- Michael Garibaldi: Vai, ce drăguţ.
- Londo: Nu, nu! Avea o voce care putea să acrească laptele proaspăt.
[modifică] O voce în sălbăticie, Partea a II-a
- [Cǎpitanul Pierce de pe EAS Hyperion şi o navǎ extraterestrǎ fac schimb de ultimatumuri dupǎ care inchid comunicaţiile.]
- Ivanova: Cel mai grav caz de intoxicaţie cu testosteron pe care l-am vǎzut vreodatǎ.
[modifică] Chrysalis
- [Într-un bar Zocalo, urmărind pe ISN cum vice-preşedintele Clark îşi asumă Preşedinţia, Sinclair se întoarce şi îl vede pe Kosh în spatele său.]
- Kosh: Şi astfel începe.
- [ultimele replici ale sezonului]
- Jeffrey Sinclair: Nimic nu va mai fi la fel de acum înainte.
[modifică] Sezonul 2: The Coming of Shadows / Sosirea Umbrelor
- [Voiceover generic de început.]
- John Sheridan: Proiectul Babylon a fost ultima noastrǎ speranţǎ pentru pace. O lume autonomǎ cu o lungime de cinci mile,amplasatǎ într-un teritoriu neutru. Un loc al comerţului şi al diplomaţiei pentru un sfert de milion de oameni şi extratereştri. Un far strǎlucitor în spaţiu,singur în noapte. Era începutul celei de-a treia ere a umanităţii...anul în care marele rǎzboi s-a abǎtut asupra noastrǎ. Aceasta este povestea ultimei dintre staţiile Babylon. Este anul 2258. Numele staţiei este Babylon 5.
[modifică] Puncte de plecare
- [Dr. Franklin îi spune Ivanovei despre coma în care se aflǎ Garibaldi.]
- Ivanova: Bine,atunci voi spune o rugǎciune pentru el diseară.
- Stephen Franklin: El e agnostic.
- Ivanova: Atunci voi spune o jumǎtate de rugǎciune.
[modifică] Geometria Umbrelor
- Elric: Există o zicală veche: "Nu pune la încercare răbdarea vrăjitorilor, căci sunt ageri şi iute la mânie."
- Elric: Suntem visători, modelatori,cântăreţi şi creatori. Studiem misterele laserului şi ale circuitului, cristalul şi scanerul, demoni holografici şi invocări de ecuaţii. Acestea sunt uneltele pe care le folosim şi cunoaştem multe lucruri.
- John Sheridan: Precum?
- Elric: Adevăratele secrete, lucrurile cu adevărat importante. 14 cuvinte cu care să faci pe cineva să se îndrăgostească de tine pentru totdeauna. 7 cuvinte cu care să-i faci să plece fără să-i doară, sau prin care să-ţi iei la revedere de la un prieten care e pe moarte. Cum să fii sărac. Cum să fii bogat. Cum să-ţi redescoperi visele când lumea ţi le-a furat. De aceea plecăm departe- să salvăm această cunoaştere.
- Sheridan: De la ce?
- Elric: Se apropie o furtună, neagră şi teribilă. Nu putem accepta ca aceste cunoştiinţe să se piardă sau să fie folosite greşit. Din acest loc ne vom lansa către stele. Cu puţin noroc,nu ne vei mai vedea neamul de-a lungul întregii tale vieţi. Îţi cunosc ordinele, căpitane. Reţine-ne dacă vrei. Dar nu pot să-ţi spun unde mergem. Pot doar să-ţi cer să ai încredere în noi.
- Green Drazi #2: Verzii trebuie să se lupte cu Purpurii. Purpurii trebuie să se lupte cu Verzii. Nu este altă cale.
- Ivanova: Ăsta e norocul meu. M-am pricopsit cu o rasă care vorbeşte numai în macrouri.
- [Ivanova devine în mod accidental conducătoarea Drazilor Verzi după ce îi înşfacă eşarfa fostului lider.]
- Ivanova: Vrei să spui că doar pentru că deţin acest lucru acum, eu sunt liderul Verzilor? Dar eu sunt om!
- Fostul lider Drazi: Regulile înfruntării mai vechi decât contactul cu alte rase. Nu menţionează extraplanetari. Schimbarea regulilor..prinsă în dezbaterile comisiei. Încă nu a trecut.
- Ivanova: Birocraţie. Mie-mi spui..
- [Părăsind Babylon 5, tehnomagul Elric îl sfătuieşte pe Londo.]
- Elric: Sunteţi atins de întuneric, domnule ambasador. O văd ca pe o pată care va creşte în timp. Aş putea să te avertizez bineînţeles, dar nu ai asculta. Te-aş putea ucide, dar altcineva ţi-ar lua locul. Astfel încât fac singurul lucru posibil - plec.
- . . .
- [În cele din urmă, Elric îi oferă lui Londo.. "aprobarea" cerută.]
- Elric: Văd o mână uriaşă întinsă către stele. Mâna este a ta. Şi aud voci-miliarde de voci care îţi strigă numele.
- Londo: Susţinătorii mei?
- Elric: Victimele tale.
[modifică] O stea îndepărtată
- Sheridan: Aș vrea să am…credința ta în univers. Pur și simplu nu înțeleg uneori.
- Delenn: Atunci am să-ți spun un mare secret, dle căpitan. Poate cel mai mare dintre toate. Moleculele corpului tău sunt aceleași molecule care formează stația asta, și nebuloasa de afară, care ard în interiorul însuși stelelor. Suntem praf de stele. Suntem universul întrupat, care încearcă să-și găsească un sens. Și asa cum am învățat amândoi, uneori universul are nevoie de o schimbare de perspectivă.
[modifică] O cursă prin locuri întunecate
- [Sheridan tocmai a fost invitat la cină de către Delenn]
- John Sheridan: Întâi trag în tine, după aia te invită la cină. Ha! Ce univers!
- [Bester se adresează corpului de comandă după un atentat la adresa vieții lui comis de telepați rebeli.]
- Alfred Bester: Trebuie să fie disperați dacă au încercat așa ceva. Știu că suntem pe urmele lor. Altfel de ce ar încerca să mă omoare?
- Ivanova: Asta e o întrebare cu mai multe variante de răspuns?
[modifică] Sosirea Umbrelor
- [Împăratul Centauri Turhan discută cu John Sheridan despre viaţă.]
- Împăratul Centauri Turhan: Nici un regret atunci?
- Sheridan: Câteva. Însă doar câteva. Dumneavoastră?
- Împăratul Turhan: Oh, îndeajuns de multe pentru a umple o viaţă întreagă. Atât de mult a fost pierdut, atât de mult a fost uitat. Atât de multă durere, atât de mult sânge. Şi pentru ce? Mă întreb… Trecutul ne tentează, prezentul ne zăpăceşte, iar viitorul ne înspăimântă. Şi vieţile noastre alunecă pe nesimţite, clipă după clipă, pierdute în acel teribil şi colosal dintre. Însă mai este timp să prindem acel fragil, ultim moment. Să alegem ceva mai bun, să facem o diferenţă, cum spuneţi voi. Şi intenţionez să fac exact acest lucru.
- [Franklin îi aduce un mesaj de la împăratul bolnav lui G'Kar, care plănuise să-l ucidă pe liderul centaurilor.]
- G'Kar: Cum o mai duce bietul de el? Eram atât de nerăbdător să ne întâlnim şi să deschid…un dialog.
- . . .
- [Franklin îi transmite mesajul împăratului .]
- Stephen Franklin: A spus… "Am greşit. Ura dintre popoarele noastre nu se poate sfârşi până când cineva este dispus să spună, "Îmi cer iertare." Şi să încerce şi să găsească o cale să îndrepte lucrurile, să ispăşim pentru faptele noastre.
- [Pe patul de moarte, împăratul Turhan îl vede pe ambasadorul Kosh aplecat deasupra lui.]
- Împăratul Turhan: Cum se va sfârşi?
- Kosh: Prin foc.
- [Între patru ochi, Londo îi spune lordului Refa adevăratele ultime cuvinte ale împăratului.]
- Londo: A spus… "Sunteţi amândoi damnaţi."
- Lord Refa: Ei bine, este un preţ îndeajuns de mic pentru nemurire.
[modifică] Singuri în noapte
- [Sheridan îl întreabă pe Hague de ce are încredere în el în legătura cu investigarea secretă a noului guvern terestru.]
- General Hague: …ai un neajuns extraordinar pentru cineva cu funcția ta, domnule căpitan. Ești un patriot. Crezi ca și mine că atunci când am îmbrăcat uniforma asta, ne-am luat un angajament solemn de a proteja Pământul împotriva amenințărilor din afară și dinăuntru. […] Cooperarea ta e esențială, dacă vrem să ne recuperăm propriul guvern.
[modifică] Căderea nopţii
- [Sheridan este informat că i s-a ordonat să ceară scuze centaurilor.]
- John Sheridan: Presupun că aceste…scuze sunt deja scrise?
- Mr. Welles: Nu e nevoie. Poţi să le formulezi cum consideri că e mai potrivit. Ca de obicei, intenţia e cea care contează.
- [Sheridan îşi repetă scuzele adresate guvernului centaur înaintea unei oglinzi.]
- Sheridan: Îmi cer scuze. Îmi pare…rău. [oftează] Îmi pare rău că a trebuit să ne apărăm în faţa unui atac neprovocat. Îmi pare rău că echipajul vostru a fost îndeajuns de tâmpit încât să deschidă focul asupra unei staţii pline cu un sfert de milion de civili, incluzându-i şi pe ai voştri. Şi îmi pare rău că am aşteptat atâta până i-am trimis direct în iad! [face o pauză] Ca de obicei, intenţia e cea care contează.
[modifică] Sezonul 3: Point of No Return
[modifică] Exogeneză
- [Marcus se întâlnește cu un curier]
- Curierul: Mesaj de la Ranger Unu de pe Minbar. Ne recomandă să intrăm într-o stare mărită de alertă și să ne retragem din spațiul Pământului. Se znonește că e ceva în neregulă acasă.
- Marcus Cole: Asta nu e chiar o revelație.
[modifică] Mesaje de pe Pământ
- [Nava White Star se luptă să scape din atracția gravitațională a planetei Jupiter]
- Sheridan: Putere maximă! Dă-mi tot ce ai!
- Lennier: Dacă aș ține ceva pentru mine, ți-aș spune.
[modifică] Ceremonii ale luminii și întunericului
- Delenn: Profeția este un sfetnic jalnic pentru viitor. O înțelegi numai când evenimentul s-a abătut deja asupra ta.
- [Londo este tulburat de către rapoartele de pe liniile fronturilor centaure.]
- Londo Mollari: Acum că am studiat aceste rapoarte de pe liniile fronturilor. Sesizezi pluralul —fronturi. Există cineva la granița noastră cu care nu ne aflăm în prezent în război?
- Lord Antono Refa: Avem nevoie de spațiu pentru a ne extinde.
- Londo: Doar un idiot poartă un război pe două fronturi. Doar moștenitorul tronului regatului idioților ar purta un război pe douăsprezece fronturi.
[modifică] Sic Transit Vir
- [Vir se întâlneşte cu ministrul Virini pe un coridor.]
- Virini: Am auzit o glumǎ nouǎ astǎzi. Ce e mai periculos decât o camerǎ încuiatǎ plinǎ de narni furioşi?
- Vir Cotto: Nu ştiu. Ce e mai periculos decât o camerǎ încuiatǎ plinǎ de narni furioşi?
- Virini: Un singur narn furios care are cheia! [Ironia situaţiei era cǎ în acel moment camera lui Vir era plinǎ de narni furioşi pe care încerca sǎ-i scoatǎ de pe staţie.]
- [dupǎ ce s-a sǎrutat cu Lyndisty pentru prima datǎ]
- Vir Cotto: Dacǎ sǎruturile ar putea ucide, acesta ar fi pus la pǎmânt câteva orǎşele !
[modifică]
- Sheridan: Deci, cum ai aflat despre asta?
- Bester: Sunt un telepat. Dă-ţi seama.
- [Bester admirã puntea navei White Star.]
- Sheridan: Încearcă să nu salivezi peste comenzi.
- Bester: Ai spus ceva, căpitane?
- Sheridan: Mm. Nu în cuvinte. Doar am tuşit.
- . . .
- Sheridan: Mr. Bester.
- Bester: Căpitane Sheridan.
- Sheridan: Ridică-te naibii de pe locul meu.
[modifică] Război fără sfârşit, Partea I
- Sinclair: Zathras, e foarte important. Când mă vei întâlni din nou, voi fi eu, dar nu voi fi eu cel de acum. Deci nu trebuie să-mi spui nimic care ar putea schimba trecutul. Înţelegi ?
- Zathras: Zathras pricepe. [face o pauză] Nu. Zathras nu pricepe. Dar Zathras o va face! Zathras bun la făcut, nu la priceput.
- . . .
- [Zathras este confuz în legăturã cu ceea ce nu trebuie să spună.]
- Sheridan: C-ce altceva e pe această listă de lucruri pe care nu trebuie să le menţionezi?
- Zathras: Zathras… nu îşi aminteşte. Dar dacă Zathras îşi aminteşte mai târziu, Zathras îţi spune.
- Sinclair: Am nevoie ca Lenier să rămână pe navă. Poţi să aduci echipamentul aici sus de unul singur?
- Zathras: Da, da! Zathras e obişnuit să fie animal de povară pentru nevoile altora. Foarte tristă viaţă! Probabil va avea moarte foarte tristă, dar cel puţin există simetrie!
[modifică] Război fără sfârşit, Partea a II-a
- Londo Mollari: [ultimele sale cuvinte,într-o viziune cu imagini din viitor] Noi doi avem treburi neterminate, G'Kar. Haide să terminăm repede,înainte să mă oprească. Sunt la fel de sătul de viaţa mea pe cât eşti şi tu.
[modifică] Și piatra a strigat, Nu ai unde să te ascunzi
- Rev. Dexter: Aș prefera să fac ceva și să greșesc decât să-mi fie frică încât să nu mai fac nimic. Asta e problema acasă. Oamenii au fost păcăliți să creadă că nu pot schimba lumea. Că trebuie să accepte ceea ce este. Vă spun ceva, prieteni, lumea se schimbă în fiecare zi. Singura întrebare este, cine o face?
- Rev. Dexter: Știți, înainte să mă căsătoresc, Emily obișnuia să vină uneori să mă ajute să fac curățenie în apartament. Ei bine, am întrebat-o, "Cum se face că ești atât de doritoare să mă ajuți să-mi curăț locuința când la tine e la fel de rău?" Ea a răspuns, "Deoarece să fac curat la tine mă ajută să uit ce deranj e la mine, și…când îmi mătur podeaua, tot ceea ce fac este să-mi mătur podeaua. Însă, când te ajut să faci curățenie, atunci te ajut pe tine."
- Rev. Dexter: În fiecare zi, aici și acasă, suntem avertizați despre dușman. Dar cine e dușmanul? Este străinul? Ei bine,cu toții suntem străini unul altuia. Este cel care crede într-un mod diferit decât noi? Nu, o nu, prieteni. Dușmanul este frica. Dușmanul este ignoranța. Dușmanul este acela care îți spune că trebuie să urăști ceea ce este diferit. Pentru că, în final, acea ură se va întoarce asupra ta. Și aceeași ură te va distruge.
[modifică] Z'ha'dum
- John Sheridan: Am avut încredere în tine, Delenn. Am ţinut la tine. M-am lăsat să mă îndrăgostesc de tine. Ştii ce înseamnă asta? Ştii cât de greu a fost acest lucru pentru mine? În tot acest timp o mică parte din mine încă o iubea pe Anna, chiar dacă ea nu mai era. A trebuit să mă lupt să dau la o parte această parte din mine ori de câte ori...mă gândeam la tine,cum să te ţin în braţe, cum să clădesc o viaţă cu noi amândoi.
- [ultimele replici ale sezonului]
- G'Kar: Era sfârşitul anului terestru 2260, iar războiul făcuse o pauză, subit şi pe neaşteptate. Peste tot în jurul nostru, era ca şi când universul îşi ţinea respiraţia...aşteptând. Întreaga viaţă poate fi împărţită în momente de tranziţie,sau momente...de revelaţie. Acesta avea senzaţia amândurora. […]G'Quan a scris, "Există un întuneric mai mare decât cel împotriva căruia luptăm. Este întunericul sufletului care şi-a pierdut calea. Războiul pe care îl purtăm nu e împotriva puterilor şi principatelor, ci împotriva haosului şi disperării. Mai mare decât moartea trupului este moartea speranţei. Moartea viselor. În faţa acestui pericol nu putem capitula niciodată." Viitorul este peste tot în jurul nostru, aşteptând în momente de tranziţie, să fie născut în momente de revelaţie. Nimeni nu cunoaşte forma acestui viitor, sau unde ne va duce. Ştim numai că întotdeauna este născut...în durere.
[modifică] Sezonul 4: No Surrender, No Retreat / Nu ne predãm,nu ne retragem
[modifică] Ora lupului
- G'Kar: Au trecut de-acum șapte zile de când i-am pierdut pe căpitanul Sheridan și pe domnul Garibaldi. Într-un fel cred că am pierdut-o și pe Ivanova. E ca și cum inima ei a fost perforată iar spiritul ei s-a scurs afară prin rană. Se învinovățește. Este fără rost; este distructiv; este…uman. Ambasadorul Mollari s-a întors pe Centauri Prime pentru a-și prelua funcția de consilier al securității planetare. Presupun că este pe deplin satisfăcut de noua sa poziție. Este tot ce și-a dorit dintotdeauna: putere, rang, responsabilitate. Cred că este mai singur decât oricine altcineva din univers. Delenn refuză să mănânce de șapte zile, ținând post, rugându-se, și așteptând. Delenn crede cu adevărat; cred că este singura care o face. Umbrele au făcut o pauză în desfășurarea războiului și peste tot se simte o schimbare iminentă. Dacă este o schimbare în bine sau în rău, nimeni nu poate să spună, deoarece nimeni nu a răspuns la două întrebări foarte importante:
- Unde e domnul Garibaldi? Și ce s-a întâmplat cu căpitanul Sheridan pe Z'ha'dum?
- G'Kar: Gândurile noastre formează universul. Ele contează întotdeauna.
- . . .
- [G'Kar observǎ un tablou cu Daffy Duck pe peretele cabinei lui Garibaldi.]
- G'Kar: Studiam aceastǎ imagine. Este unul dintre zeii casei?
- Zack Allan: [chicoteşte] Acesta este Daf—Îhî,ei bine, într-un anumit fel presupun cǎ este. E un fel de zeu egiptean al frustrării.
- G'Kar: Foarte potrivit!
- [Lyta îi face Ivanovei o vizită târziu în noapte.]
- Susan Ivanova: Ai auzit vreodată de ora lupului?
- Lyta Alexander: Nu.
- Ivanova: Tatăl meu mi-a povestit despre ea . Este intervalul între ora trei şi patru dimineaţa. Nu poţi să dormi şi tot ceea ce vezi în faţa ochilor sunt necazurile şi problemele şi felurile în care viaţa ta ar fi trebuit să decurgă dar nu a făcut-o. Tot ceea ce poţi să auzi este sunetul inimii tale. Trăiesc în ora lupului de şapte zile,Lyta. Şapte zile. Lupul şi cu mine suntem acum prieteni la cataramă. [Se aşează şi vede cā Lyta este încă în picioare] Ah, te rog. [Arată către un scaun, iar Lyta înţelege gestul ei şi se aşează.] În vremuri ca acestea, tatăl meu obişnuia să ia un pahar mare de vodcă înainte de culcare. Să ţină lupul la distanţă,spunea el. Şi apoi lua trei înghiţituri mici de vodcă,în eventualitatea că lupoaica avea pui în timp ce aştepta afară. [ia o înghiţitură] Nu are efect.
- Ivanova: Lennier, scoate-ne dracului de aici!
- Lennier: Iniţiez manevra "sǎ ieşim dracului de aici".
[modifică] Noaptea cea lungă
- Londo Mollari: Mărite Creator! Ochiul tău! Cartagia?
- G'Kar: Ochiul meu îl ofensase. Nu contează. Acum pot să văd lucruri care înainte erau invizibile pentru mine. Un ochi gol vede printr-o inimă goală.
- [Consiliul de Război tocmai urmărise distrugătorul de planete al Umbrelor în acţiune]
- Michael Garibaldi: Vrea cineva să-mi spună cum naiba ar trebui să oprim chestia aia?
- [G'Kar este înspăimântat de entuziasmul poporului său de a continua lupta cu centaurii care se retrăseseră.]
- G'Lorn: Cu tine la conducere, îi vom distruge în sfârşit pe centauri.
- G'Kar: De-abia aţi aruncat pe cineva de pe tronul ăla! Aţi pune pe altcineva în loc atât de repede? Kha'Ri vorbeşte cu multe voci egale, nu cu vocea unui singur conducător.
- G'Lorn: Avem nevoie ca forţa să ne conducă, focul să ne călească. Am văzut-o la centauri, am învăţat-o de la ei.
- G'Kar: Atunci aţi învăţat lecţia greşită. Nu voi ocupa tronul. În cazul în care Kha'Ri este restaurat, îmi voi ocupa locul printre ei, însă asta e tot. Nu am luptat să înlătur un dictator doar pentru a deveni unul eu însumi.
- G'Lorn: Dar Centaurii–
- G'Kar: Sunt un popor pierdut! Ar trebui să fie compătimiţi! Se îndreaptă deja către auto-distrugere! Nu au nevoie de ajutor de la noi. Noi trebuie să ne vindecăm rănile, să ne ajutăm poporul, să ne reconstruim oraşele!
[modifică] În foc
- Lorien: Sunt ultimul, şi…Am fost primul.
- Susan Ivanova: Trebuie să recunosc, sunt un pic sceptică în legătură cu asta.
- Lorien: Scepticismul este limbajul minţii. Ce îţi spune inima?
- Ivanova: Inima mea şi cu mine nu mai vorbim.
- Lorien: Am remarcat.
- . . .
- Lorien: Să continui să trăieşti aşa cum am făcut-o noi înseamnă să laşi în urmă bucuria, şi iubirea, şi prietenia, deoarece ştim că va fi trecătoare, pe moment. Ştim că se va transforma în cenuşă. Doar cei ale căror vieţi sunt scurte îşi pot imagina că iubirea…este eternă. Ar trebui să îmbrăţişezi această remarcabilă iluzie. Ar putea fi cel mai mare dar pe care rasa ta l-a primit vreodată.
- [Londo descopră că Morden a fost în spatele otrăvirii Adirei.]
- Londo Mollari: M-a manipulat ! M-a manipulat ca pe o marionetă!
- John Sheridan: Tot nu putem să câştigăm, dar nu e rău.
- Marcus Cole: Nu putem câştiga?
- Sheridan: Împotriva vorlonilor şi a Umbrelor? Nu.
- Marcus: Atunci ce facem aici?
- Sheridan: Sperăm că adevărul ne va elibera…înainte să ne omoare.
- Londo: Navele voastre sunt foarte impresionante în aer, sau în spaţiu, dar în acest moment, ele se află la sol.
- Morden: Corect. Sunt la sol. Dar pot detecta o navă care se apropie de la mile depărtare. Deci ce o să faci, Mollari, hmm? Arunci în aer insula?
- Londo: De fapt…dacă tot ai pomenit de asta…
- [scoate un mic detonator]
- Morden: NU!
- [Londo aruncă în aer insula]
- Sheridan: Bună dimineaţa, domnilor. Acesta este apelul dumneavoastră de trezire.
- [Sheridan detonează trei dispozitive nucleare în mijlocul navelor Umbrelor şi vorlone.]
- Lyta Alexander: Domnule căpitan?
- Sheridan: Hmm?
- Lyta: Sunt enervaţi.
- John Sheridan: Un vorlon a spus odată, "Înţelegerea este o sabie cu trei tăişuri: partea ta, partea lor…şi adevărul". Ei bine, adevărul este că nu mai avem nevoie de voi.
- John Sheridan: Vorlonii pun o singură întrebare, iar şi iar: "Cine eşti?" Iar tu. (Arată către Umbră) Pentru tine, întrebarea este, "Ce vrei?" Nu v-am auzit pe voi răspunzând la întrebare. (Către vorlon) Cine sunteţi voi? (Către Umbră) Ce vreţi voi?
[modifică] Epifanii
- G'Kar: Am văzut ce face puterea, și am văzut cât costă puterea. Una nu este niciodată egală cu cealaltă.
[modifică] Iluzia adevărului
- [Un reporter ISN se plânge lui Sheridan despre comportamentul dur al Ivanovei.]
- John Sheridan: Doamnă comandant! L-ai ameninţat pe acest om că-l apuci de guler şi-l arunci afară printr-o ecluză?
- Susan Ivanova: [amărâtă] Da, am făcut-o.
- Sheridan: Sunt şocat! Şocat şi demoralizat.
- [Reporterul aprobă din cap,calmat.]
- Sheridan: Să-ţi reamintesc cât de prost stăm cu proviziile? Nu ne permitem să luăm haine atât de bune şi să le aruncăm afară în spaţiu! Întotdeauna să-i scoţi jacheta înainte—Ţi-am mai spus asta!
- [Ivanova dă din cap aprobator,supusă.]
- Sheridan: Scuze. A vrut să spună, "dezbrăcat la piele şi aruncat prin ecluză". Îmi cer iertare pentru orice confuzie provocată.
- Londo Mollari: Când am spus că în camerele mele este frig, nu vroiam să spun, 'Oh, cred că e un pic răcoare, poate pun o pătură pe pat.' Nu, am spus că e frig, precum în 'Oh, braţul meu stâng tocmai s-a rupt ca un ţurţure şi s-a făcut fărâme pe podea!' Acest lucru e foarte necorespunzător, domnule căpitan!
- Sheridan: [zâmbind afectat] Aveţi dreptate. Sunt alte părţi ale corpului dumneavoastră pe care aş prefera să le văd rupte.
[modifică] Ispăşire
- [Zack este măsurat pentru noua lui uniformă de Şef al Securităţii.]
- Zack Allan: Sigur, ar trebui să ascult de un minbari despre modă. Vreau să spun, robe? Glugi? Fãră supãrare, dar am văzut vorloni cu un simţ al modei mai dezvoltat.
- [Croitorul minbari îl înţeapă pe Zack cu un ac.]
- Zack: A făcut-o special.
- Lennier: Da, cred că da. O să mă ocup de asta.
- Lennier: [în limba minbari] Bravo. Lasă-mă o clipă cu omul, iar data viitoare…foloseşte un ac mai mare.
- Zack: Aşa, şi să ţii bine minte!
[modifică] Linii de comunicaţii
- [Sheridan o laudă pe Ivanova pentru teletransmisiunile ei din timpul războiului cu Umbrele.]
- John Sheridan: Ai o figură în care oamenii au încredere.
- Susan Ivanova: Aş prefera să am o figură de care oamenii să se teamă.
- Sheridan: O ai şi pe asta.
- Sheridan: De ce să nu venim cu o cale prin care să transformăm camera de război în...nu ştiu...Vocea Rezistenţei! Susan, în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, Rezistenţa franceză obişnuia să emită noaptea timp de o oră, întotdeauna dintr-o locaţie diferită, transmiţând adevăratele ştiri despre război. Furnizând informaţii pentru luptătorii din rezistenţă, încurajându-i pe germani să defecteze. Ei bine, de ce nu am putea să facem acelaşi lucru aici?
- Ivanova: De ce am eu oare suspiciunea că mă oferi voluntară pentru treaba asta?
- Sheridan: Accept oferta ta!
- Marcus Cole: Îmbrăţişează pasiunea atunci când îţi iese în cale, Stephen. Şi aşa este îndeajuns de rară atâta cât este. Nu-i întoarce spatele atunci când te strigă pe nume.
- Sheridan: Sunt obosit, Delenn. Uneori mă simt ca şi când aş fi cărat staţia asta în spate şi m-aş fi târât pe cioburi de sticlă spartă timp de trei ani.
[modifică] Conflicte de interese
- John Sheridan: Dacă vrei să aştepţi ca universul să înceapă să capete sens, o să ai o lungă perioadă de aşteptare înaintea ta.
[modifică] Momente de tranziţie
- [Bester se ocupă de sentimentele Lytei care se simte ignorată de personalul de pe B5.]
- Bester: Vreau să spun, să fii un luptător pentru libertate, o…o forţă a binelui, este…este un lucru minunat. Poţi să-ţi stabileşti singur programul, arată bine pe un CV, dar salariul…e naşpa.
- [ultimele sale cuvinte în timp ce Roata Stelei de foc îl consumă]
- Neroon: Am fost născut în Casta Războinicilor! Dar acum văd, chemarea inimii mele este Religioasă! Războiul s-a terminat! Ascultaţi-o! Ascultaţi!
[modifică] Fața inamicului
- William Edgars: Adevărul va fi dezvăluit peste vreo două zile. Câți pot spune asta?
- Michael Garibaldi: Nu știu. Dar cred că ultimul a primit treizeci de arginți pentru aceeași treabă.
- Susan Ivanova: Ce se întâmplă? Cu toții arătați de parcă un pak'ma'ra tocmai v-a mâncat pisica.
[modifică] Între întuneric şi lumină
- [Garibaldi încearcă să se folosească de faima lui de la ISN pentru a trece de paznicul lui Sheridan.]
- Paznicul: [pe un ton monoton] Nu mă uit la televizor. Este un deşert cultural umplut cu metafore nepotrivite şi reprezentări nerealiste ale vieţii create de către elita mediei liberale.
[modifică] Sfârşitul jocului
- Marcus Cole: Cu toţii am trecut prin şase feluri de iad în ultimii ani.
- John Sheridan: [prin radio] Avem nevoie de voi, Delenn.
- Delenn: [la comanda flotei Ligii] Suntem aici.
- Marcus: [în timp ce îşi dă energia vitală pentru a o salva pe Ivanova] Te iubesc…
[modifică] Sezonul 5: The Wheel of Fire / Roata Focului
[modifică] Fără compromisuri
- Elizabeth Lochley: Atâta timp cât conduci o operaţiune eficientă şi nu cauţi necazuri, o duci foarte bine.
- David Corwin: Asta încerc să-ţi spun. Pe aici nu trebuie să căutăm necazuri. Pe B5, necazurile vin să ne caute pe noi.
- Londo Mollari: Pe planeta mea, am învăţat că o investire este doar un semnal către asasini că o nouă ţintă se află în linia focului.
- [Un al doilea atentat la viaţa lui Sheridan a fost zădărnicit.]
- G'Kar: Vrei să fii Preşedinte?
- John Sheridan: Da.
- G'Kar: Pune mâna pe carte şi spune "Da."
- Sheridan: Da.
- G'Kar: Bun. Gata. Hai să mâncăm.
[modifică] Lunga Noapte a lui Londo Mollari
- Lennier: Ce fel de băutură este aceasta ?
- Vir Cotto: Nu sunt sigur. Barmanul a numit-o "Shirley Temple."
- Lennier: Interesant. Am studiat multe religii de pe Pământ şi nu cred că am auzit vreodată de acest anumit templu.
- Vir: Nici eu. Dar chiar e bună.
- Lennier: Bine atunci. O să-l vizitez în timpul urmãtoarei mele excursii pe Pământ.
[modifică] Secretele sufletului
- Lyta Alexander: Byron, m-au schimbat. Mai mult decât ai putea să ştii vreodată. Nu ştiu ce se va întâmpla odată ce vei trece de barierele mele iar eu voi trece de ale tale. Ar putea să te ardă.
- Byron: Atunci lasă să ardă.
[modifică] Ziua morṭilor
- [Londo discută cu un portret al primului împărat centaur.]
- Londo Mollari: Deci. Când tu erai împărat, însemna ceva. Cuceritor al xonilor şi shoggrenilor. Acum-pttiuu- oricine poate fi împărat. Eu pot fi împărat. Vir poate fi împărat. Dacă Vir poate fi împărat…atunci şi un pisoi de pe Pământ poate fi împărat!
- [Ziua Brakiri a morṭilor a început iar o parte a staţiei este...inaccesibilă.]
- Lt. David Corwin: Se pare că este o mică problemă,domnule. Este cam greu de explicat. Se pare că ne lipseşte o bucată din staţie. Nu putem ajunge la ea. Nu putem comunica cu ea..
- John Sheridan: Bucata aia are o lăţime de aproape o milă pătrată. Pur şi simplu nu poţi să pierzi ceva atât de mare.
- Lt. Corwin: Sunt de acord, dar totuşi lipseşte.
- [Lennier este vizitat de către Morden.]
- Lennier: Am venit pentru înţelepciune.
- Morden: Nu vii la morţi pentru înţelepciune, Lennier. Capul mi-a fost despărţit de trup. Chiar şi acum, putrezeşte înfipt într-un ţăruş lângă Palatul Imperial. Păsările au luat părul pentru cuiburile lor. Viermii mi-au mâncat carnea. Şi tu vrei înţelepciune ?
- Lennier: Da, vreau.
- . . .
- Lennier: De ce m-ai ajutat? Ştiu ce fel de om ai fost.
- Morden: Dă-i unui câine un renume prost şi poţi să-l spânzuri cu el. Nu trebuie să asculţi la tot ce îţi spune Sheridan. De fapt, sunt surprins că nu e aici în noaptea asta, din moment ce a murit pe Z'ha'dum. Aveţi cafea aici sau nu ?
- [Garibaldi este vizitat de către Dodger.]
- Dodger: Este fantezia oricărui bărbat. O roşcată avidă de dragoste care va dispărea dimineaţa şi nu va mai fi văzută niciodată!
- Michael Garibaldi: Scuză-mă Dodger, ce spuneai?
- Dodger: [frustrată] Este un lucru bun că voi mai fi aici încă o oră sau cam aşa,scumpule. Două săptămâni din astea şi te-aş ucide.
[modifică] În regatul orbilor
- [după ce Byron şantajează consiliul Alianţeil]
- Michael Garibaldi: Niciodată, niciodată, niciodată să nu ai încredere într-un telepat. Vă jur, o să-mi tatuez asta în interiorul pleoapelor.
- G'Kar: Este ghinion curat să mori pe stomacul gol.
[modifică] O tragedie a telepaţilor
- [Londo Mollari şi G'Kar discută despre inexplicabila creştere a cheltuielilor militare a centaurilor.]
- G'Kar: Ei bine, dacă toţi sunt acum de aceeaşi parte, poate că plănuiţi să vă invadaţi pe voi înşişi pentru variaţie. Găsesc în mod curios această idee atrăgătoare. Odată ce aţi terminat de omorât unul pe altul, putem să arăm toate clădirile şi să plantăm şiruri de flori care să formeze cuvintele " prea enervanţi pentru a trăi " cu litere îndeajuns de mari pentru a putea fi văzute din spaţiu.
- Bester: Oamenii mei sunt acolo. Şi încă câţiva tocmai au încercat să mă omoare, dar la urma urmei, ce familie nu are problemele ei?
- Ambasadorul Drazi: Fiecare prăbuşire începe cu o singură greşeală.
[modifică] Obiecte în mişcare
- Delenn: Îmi dau seama cǎ nu m-am plimbat niciodatǎ de-a lungul acestui loc, de la un capǎt la altul.
- John Sheridan: Pǎi, Delenn, e o lungime de 5 mile.
- Delenn: Ştiu. Vii?
- Sheridan: Acum?
- Delenn: Acum e tot ce avem.
[modifică] Obiecte în repaus
- John Sheridan: E bine de ştiut cǎ mǎcar unul din vechea gaşcǎ va mai rǎmâne pe aici pentru o vreme.
- Zack Allan: Cine, eu? Absolut. Ce naiba,probabil cǎ voi fi încǎ aici când vor închide luminile.
- Delenn: Sunt momente când cu toţii devenim altcineva, altceva decât ceea ce suntem. Dureazǎ doar o clipǎ. Dar ne petrecem restul vieţii privind înapoi la acel moment cu ruşine.
[modifică] Dormind în lumină
- Sheridan: [şoptind] Ca să vezi…răsare soarele…
- [ultimele replici ale serialului]
- Ivanova: Babylon 5 a fost ultima dintre staţiile Babylon. Nu va mai fi vreodată alta. A schimbat viitorul...şi ne-a schimbat şi pe noi. Ne-a învăţat că trebuie să făurim viitorul ori alţii o vor face pentru noi. Ne-a arătat că trebuie să ne pese unii de alţii, deoarece dacă noi nu o facem,atunci cine ? Şi că adevărata putere vine uneori din cele mai...neobişnuite locuri. Şi mai ales, cred că ne-a dat speranţă-că întotdeauna pot fi noi începuturi...chiar şi pentru oameni ca noi.
- Ivanova: Cât despre Delenn, în fiecare dimineaţă atâta timp cât a trăit, Delenn s-a sculat înaintea zorilor şi a privit soarele răsărind.
- . . .
- Prezentator ISN: Și acum, pentru aceia dintre dumneavoastră care au arhivat acest Documentar Special ISN, persoanele responsabile.
- [urmează o succesiune rapidă cu cadre cu membrii diferitelor departamente implicate în realizarea serialului; apoi o imagine cu întreaga mulțime]
- Finanțarea acestui program a fost posibilă datorită Fondului Memorial Anla'shok.
[modifică] Filme
Filmele Babylon 5 sunt listate în ordine cronologică potrivit firului narativ al acestui univers ficțional.
[modifică] Babylon 5: Începutul
- G'Kar: Se spune că viitorul se naşte întotdeauna în durere. Istoria războiului este istoria durerii. Dacă suntem înţelepţi ceea ce se naşte din acea durere se maturizează în promisiunea unei lumi mai bune. Deoarece am învăţat că nu ne mai putem permite greşelile trecutului.
[modifică] Babylon 5: The Gathering
- [voiceover monolog de început.]
- Londo Mollari: Am fost acolo la începutul celei de-a treia ere a omenirii. A început în anul terestru 2257, odată cu inaugurarea ultimei dintre staţiile Babylon, amplasată adânc în spaţiu neutru. Era o staţie penru refugiaţi, contrabandişti, oameni de afaceri, diplomaţi şi călători de pe o sută de planete. Putea fi un loc periculos, dar am acceptat riscul deoarece Babylon 5 era ultima şi cea mai bună speranţă a noastră pentru pace. Babylon 5 a fost un vis devenit realitate, un vis al unei galaxii fără războaie în care specii de pe planete diferite să poată trăi una lângă alta în respect reciproc. Babylon 5 a fost ultima dintre staţiile Babylon. Aceasta este povestea ei.
- Jeffrey Sinclair: [către un bărbat cu o parteneră extraterestră foarte atrăgătoare] În locul tău nu aş face-o. Ştii regulile despre împerecherea dintre specii. Limitează-te la listă.
- Bărbatul: Eşti cumva un fel de bigot?
- Sinclair: Nu. Dar este clar că nu ai mai întâlnit o arnassiană până acum. După ce termină, îşi mănâncă partenerul.
- Delenn: Nu aveţi dosare despre vorloni?
- Sinclair: Absolut. Dosare foarte mari. Nu e nimic în ele, bineînţeles. Voi câte informaţii aveţi?
- Delenn: Mai multe decât voi, se pare. Normal, totul e clasificat.
- Sinclair: Normal.
- Delenn: [scoate un card de date] Aceasta este o copie cu tot ce am. Poate fi de folos. Dacă întreabă cineva...spune-i că a căzut din cer. Îmi imaginez că voi fi destul de uimită de această breşă de securitate.
[modifică] Babylon 5: Râul sufletelor
- Elizabeth Lochley: Dr. Wolfgang Pauli a fost un fizician de la sfârșitul secolului XX. De câte ori intra în laborator, ceva începea să meargă prost sau se strica, de obicei o piesă foarte scumpă de echipament. A devenit subiect de glumă printre ceilalți cercetători care au numit acest lucru efectul Pauli. Potrivit poveștii, într-o bună zi un aparat foarte scump și sensibil a explodat, dar el nu se afla în cameră. Deci pentru prima oară, au avut un fel de dovadă că efectul Pauli nu era adevărat. Asta până când au aflat că în momentul în care aparatul a explodat, acesta se afla într-un tren care trecea exact prin fața locului respectiv.
- [Garibaldi nu poate să-și ia ochii de la holograma căpitanului Lochley]
- Zack Allen: Hei!
- Michael Garibaldi: Ce? Ce ar trebui să fac, să-mi scot ochii? În regulă, bine, sunt la fel de ofensat ca și tine. Însă pot să înțeleg de ce o mulțime de tipi ar închiria această imagine.
- Jacob Mayhew: De fapt, au fost în special femei.
- Vânătorul de suflete: Credința e bună. Dar uneori credința e oarbă.
[modifică] Babylon 5: O chemare la arme
- Galen: Dacă uneori visele devin realitate, atunci cum rămâne cu coșmarele noastre?
- Elizabeth Lochley: Ceri imposibilul.
- John Sheridan: Atunci îl cer persoanei potrivite.
- [ultimele replici]
- John Sheridan: Cei care comandă nava Excalibur nu se vor opri niciodată, nu vor renunța niciodată, și nu vor încetini niciodată până când un leac nu va fi găsit. Și vom accepta orice ajutor pe care îl vom obține. Oricând și de la oricine ar veni. Deoarece aceasta este o cauză care depășește granițele, diferențele și neîncrederea. Aceasta este o misiune despre supraviețuirea Pământului însuși. Ceea ce vom face în următorii cinci ani, aici, acasă, și de-a lungul întunericului dintre stele, va decide dacă o întreagă lume va supraviețui...sau va muri. Este o luptă pe care nu ne putem permite să o pierdem. Și nu o vom face.
[modifică] Cǎrţi
[modifică] Legions of Fire: The Long Night of Centauri Prime / Legiunile Focului: Lunga noapte a planetei Centauri Prime
- [În timpul unei plimbări prin capitală,recent investitul împărat Londo Mollari este lovit cu o piatră de către o adolescentă care îi reproşează eşecurile sale în apărarea propriului popor.]
- Londo Mollari: Eşti foarte curajoasă, ştii asta?
- [Pentru o clipă fata păru descumpănită după care se adună.]
- Fata: Nu sunt curajoasă. Sunt doar prea obosită şi flămândă şi furioasă ca să-mi mai pese.
- Londo Mollari: Poate că nu se exclud reciproc. Poate curajul este pur şi simplu indiferenţă combinată cu iluzia grandorii.
