Eugene O'Neill

Citate de Eugene O'Neill, de la Wikicitat

Eugene O'Neill - dramaturg american

  • Nu-i cer iertare lui Dumnezeu. Nu cer iertare nimănui. Mă iert eu însămi... Sper că există un iad și pentru cei buni.(Lavinia-idem)
  • Nu-ți fie teamă, nu voi lua calea mamei și a lui Orin. Ar insemna să fug de pedeapsă. Și n-a mai rămas cine să mă pedepsească. Sunt cea din urmă Mannon. Trebuie să mă pedepsesc eu insumi. A trăi aici, singură cu morții este o pedeapsă mai cumplită decât moasrtea sau inchisoarea! Nu voi mai ieși niciodată de aici și nu voi mai vedea pe nimeni... Voi lăsa stafiile să mă urmărească până ce goana se va sfârși și ultimul Mannon va avea voie să moară... Știu vor avea grijă să trăiesc încă multă vreme. (idem)
  • Urăsc lumina zilei, parcă ar fi numai ochi care mă învinovățesc. Nu, noi am renunțat la lumnina zilei sub care trăiesc oamenii normail - sau mai curând, ea renunță la noi. Noaptea veșnică - întunericul morții în viață - acesta-i climatul celor vinovați. (Orin în "Din Jale se întrupează Electra")
  • Viața cu adevărat trăită este în trecut sau în viitor - prezentul este un interludiu... un straniu interludiu în care recurgem la trecut sau viitor ca să ne slujească drept mărturie că trăim.