Annie Bentoiu

Citate de Annie Bentoiu, de la Wikicitat
Annie Bentoiu, 2007

Annie Bentoiua fost o poetă, scriitoare și traducătoare, autoarea cunoscutelor volume de memorii din perioada instaurării comunismului în România adunate sub titlul Timpul ce ni s-a dat.

Citate[modificare]

  • "Poate ar trebui să ne mulțumim, în motivarea poziției anticomuniste, cu două observații simple, elementare: această ideologie utilizează sistematic, pe plan intelectual, minciuna, iar pe plan afectiv, ura și invidia. Așadar în ceea ce privește cele două funcții esențiale ale psihicului omenesc - intelectul și afectivitatea - ea se situează în opoziție cu valorile centrale ale fiecăruia: adevărul și dragostea. Iar aceasta ar putea fi de ajuns" (Annie Bentoiu, Timpul ce ni s-a dat, vol. 1, ed. Vitruviu, 2000, p. 265)
  • „Înțelegeam, vedeam cu ochii că în partid liantul cel mai puternic era frica, și asta a fost pentru mine o descoperire esențială. O frică a cărei intensitate sporea o dată cu răspunderile asumate. Noul stat mi se prezenta ca o piramidă de funcții în care fiecare tremura, cel mai speriat fiind cel ce ajunsese cel mai sus. Poate că tocmai frica îl silea pe acela să devină tot mai dur și pînă la urmă tot mai crud, susținîndu-i sistematic pe cei mai duri, mai cruzi și deci mai puternici. La o asemenea constatare nu mă așteptasem deloc" (Annie Bentoiu, Timpul ce ni s-a dat, vol. 2, ed. Vitruviu, 2006, p. 371)
  • „Una dintre multele trăsături de caracter pe care românii le-au pierdut în ultima jumătate de secol e facultatea de a se indigna. Atîta vreme a fost periculoasă orice reacție spontană, încât până la urmă au învățat să și-o înăbușe. Însăși mulțimea de tragedii individuale a făcut ca ele să pară suportabile celor care n-au fost personal atinși" (Annie Bentoiu, Timpul ce ni s-a dat, vol. 2, ed. Vitruviu, 2006, p. 105)
Wikipedia
Wikipedia
Wikipedia are un articol despre: