Grigore Moisil

Această pagină conține citate ale lui Grigore Moisil.

Grigore Moisil - matematician român.

Cugetări

• Când îmbătrânești, nu mai ai inimă, ai cord!
• Ce este un pesimist? Un optimist bine informat.
• Cursurile facultății noastre sunt libere. Intră cine vrea, rămâne cine poate.
• Dușmanii se recrutează dintre prieteni.
• E rău că la bătrânețe dosarul medical e mai mare decât dosarul de cadre.
• Eu sunt omul care demonstrez, nu conving.
• Explozivul cel mai puternic nu este toluenul, nici bomba atomică, ci ideea omenească.
• Foarte curând oamenii se vor împărți în două categorii: oameni bătrâni și oameni care știu să lucreze la calculator.
• Iubesc oamenii începând cu mine.
• Învățând matematică, înveți să gândești.
• Matematica va fi limba latină a viitorului, obligatorie pentru toți oamenii de știință. Tocmai pentru că matematica permite accelerarea maximă a circulației ideilor științifice.
• Nimic nu costă mai mult decât neștiința.
• Nu e de părerea ta cel ce te aprobă, ci cel ce te imită.
• Pentru a putea întrebuința calculatorul la studiul problemelor concrete, omul e obligat să învețe să gândească exact și abstract.
• Se știe că un profesor bun e cel care te face ca lucrurile mai grele să ți se pară ușoare.
• Spre deosebire de vin, știința nu trebuie lăsată să se învechească.
• Știința se răzbună ca o femeie, nu când o ataci, ci când o neglijezi.
• Tot ce e gândire corectă este sau matematică sau susceptibilă de matematizare.
• Umorul? E un cocktail de revoltă și disperare.
• Un om la 20 de ani trebuie să fie admirat, la 30 apreciat, la 40 invidiat și la 60 stimat.

Replici cu haz

• După ce și-a scrântit piciorul la 66 de ani:

- Știam că la vârsta mea te scrântești la cap, nu la picior.

• Explicând principiul recursivității:

- Ești de acord că orice om are dreptul la un pahar de cognac?

- Da.

- Bei paharul, îl pui jos. Ești alt om. Și cum orice om are dreptul la un pahar de cognac... și așa mai departe.

• Legile țării nu interzic nimănui să fie imbecil.
• Despre un matematician: Este mare în matematică prin erorile pe care le face.
• Scaunele prezidențiale sunt periculoase: au un microb care se urcă la cap.
• La armată, Moisil a ales călăria. La prima oră de călărie a alunecat încetul cu încetul pe spate:

- D-le colonel, d-le colonel. Ce mă fac? Mi se isprăvește calul!

• În timpul unui curs la Facultatea de Matematică din Iași, în timp ce Moisil scria mare pe tablă și vorbea încet unul dintre studenți îi spune:

-Domnule profesor, nu se aude!

-Nu se aude dar se vede...

După ce tabla a devenit tot mai încărcată Moisil a început să scrie mai mic, dar să vorbească tare, același student îi spune:

-Domnule profesor, nu se vede!

-Nu se vede dar se aude...

(povestire relatată de un fost student al lui Moisil, actual profesor la Facultatea de Informatică din Iași)