Liviu Rebreanu

Citate de Liviu Rebreanu, de la Wikicitat
Jump to navigation Jump to search
Liviu Rebreanu

Liviu Rebreanu (n. 1885, d. 1944) - romancier și dramaturg român.

Jar (1934)[modificare]

  • Actul sexual fără substratul pasiunii copleșitoare este o terfelire și trupească și sufletească de care trebuie să te rușinezi în fața oamenilor și, mai ales a conștiinței tale.
  • Dragostea care nu sfârșește la ofițerul stării civile are vicii de formă.
  • Gelozia e sentimentul care te face ridicol și te înjosește. Gelozia este umbra iubirii.
  • Iubirea adevărată înfruntă lumea, e generoasă și mândră. Nicio plăcere în iubire nu se poate compara cu afișarea ei în fața oamenilor. Numai iubirea vinovată se ascunde.
  • Iubirea nu este un târg: te iubesc pentru că mă iubești. Iubirea este o certitudine: te iubesc pentru că te iubesc.
  • Îmbrățișarea e un preludiu care trezește simțurile. În public, îmbrățișarea își pierde vraja și devine un act convențional ca și strângerea mâinii.
  • Nimic nu este mai puțin logic ca viața.
  • Omul e un univers închis cu legile-i proprii care-i comandă viața efemeră, tot atât de departe de ceilalți oameni ca și un astru de ceilalți aștrii, fără nici un mijloc de comunicare reală cu nimeni. Iluzia cumunității cu alți semeni te înșeală numai până în momentul unei mari zdruncinări sufletești, când, deodată, îți dai seama că nici părinții, nici frații, nici prietenii, nimeni nu te poate nici ajuta, nici măcar înțelege...
  • Siguranța e relativă, mai ales în iubire. Numai experiența te lămurește.

Despre George Coșbuc[modificare]

Eminescu a tras în poezia românească o brazdă atât de adâncă, atât contemporanii și urmașii s-au împotmolit într-însa vreme îndelungată. Eminescianismul ajunsese o boală în care lipsa de talent a epigonilor o agrava din zi în zi. Intervenise o criză, o epocă stearpă și ștearsă, parcă geniul Eminescu ar fi sleit vâna literară românească. D. Vlahuță chiar constata poticneala, o condamna și ... rămânea eminescian ...
Atunci a venit Coșbuc. A pornit de-a curmezișul curentului general, croind altă brazdă, fără șovăire, privind drept înainte: Nunta Zamfirei ...