Mihai I al României

Citate de Mihai I al României, de la Wikicitat
Sari la navigare Sari la căutare
Wikipedia
Wikipedia
Wikipedia are un articol despre:
Mihai I

Mihai I al României a domnit ca Rege al României între 20 iulie 1927 și 8 iunie 1930, precum și între 6 septembrie 1940 și 30 decembrie 1947. A fost unul dintre puținii foști șefi de stat din perioada celui de-al Doilea Război Mondial care au trăit și în secolul XXI.


  • Am observat că nu întotdeauna liniștea e bună. Oamenii o vor fie când nu trebuie, fie împotriva intereselor altora. (Din Mircea Ciobanu, Convorbiri cu Mihai I al României, Humanitas, 2008)
  • Prostia face mai mult rău decât orice conspirație.
  • Nu este deloc prea devreme că în fine se recunosc anumite lucruri, din trecut, bineînțeles, dar care au un impact moral oricând în lumea asta. Așa și trebuie să fie.
  • Și alții mi-au spus că niciodată nu se vede zâmbetul meu și că trebuie să fiu cumva mai... dar aproape toate lucrurile care s-au întâmplat în timpul absenței mele din țară m-au marcat.
  • Valoarea regalității stă deasupra alternativelor politice și a sistemelor de guvernare. Ea garantează mândria, identitatea, continuitatea și tradițiile (poporului român).
  • Suntem și noi oameni ca oricare alții, însă rolul nostru ne impune anumite responsabilități. Avem o datorie de îndeplinit, și asta înainte de toate.
  • Cele mai importante lucruri de dobândit, după libertate și democrație, sunt identitatea și demnitatea. (Discursul din Parlament, 2011)
  • Prin unica ei raportare la națiune, Coroana rămâne fântâna mândriei, a încrederii și a iubirii. Ea ocrotește și întruchipează ființa națională. Ea este o punte de legătură între comunități, între credințe, între cetățean și aproapele lui. (Mesajul din 8 noiembrie 2015)
  • Regele Mihai I este întrebat de un reporter cum de mai poate iubi poporul ăsta după câte a pătimit și cum de s-a întors iubind acest popor. La această întrebare, regele a răspuns ”e bună întrebarea într-un fel, românii sunt totuși români, sunt ai mei, e țara mea”. ”Eu în sinea mea, în sufletul meu, am România”.
  • În volumul „Convorbiri cu Mihai I al României”, M.S. Regele Mihai I a fost întrebat de scriitorul Mircea Ciobanu care este poziția sa față de ideea unui referendum pentru restaurarea Monarhiei în România. Regele a răspuns:

„Atacurile împotriva monarhiei și împotriva mea dovedesc că actualii conducători ai țării nu sunt siguri pe poziția lor. Ei știu mai bine decât toți că republica a fost instalată fără să se consulte părerea poporului. Acum vor s-o consulte, dar pentru a o determina să legitimeze vechea fraudă. Când regii Olandei sau Norvegiei și-au părăsit țara din pricina nemților, au consultat poporul când s-au întors în țară? Ce să-l întrebe? Dacă între timp s-a obișnuit cu stăpânirea lui Hitler? Românii ar trebui să fie întrebați în acești termeni: VREȚI VOI să rămâneți cu o formă de guvernământ pe care v-au dat-o rușii în 1947?”

  • Într-un comunicat de presă publicat în revista „22” în ziua de 20 august 1990, M.S. Regele Mihai I descrie raportul său cu fostul Prim-Ministru, mareșalul Ion Antonescu:

„S-a insinuat uneori că l-am îndepărtat pe Antonescu de la putere din motive dictate de o animozitate pe care i-o purtam. Este un neadevăr flagrant. Niciodată nu voi putea uita noblețea uneia dintre primele măsuri luate de Mareșal după venirea sa la conducerea Statului, și anume invitarea mamei mele de a reveni în Țară din exilul ei. Este drept că l-am considerat pe Antonescu ca foarte sever și, uneori, orgolios, dar niciodată nu i-am pus la îndoială calitatea de bun român. Am fost într-adevăr spionat de agenții săi, iar colaboratorii lui aveau prea puțin respect pentru drepturile constituționale ale românilor, dar un monarh constituțional nu poate fi influențat de interesele sale personale, nici nu poate asista cu pasivitate la tragica prăbușire a patriei sale, doar pentru că însuși conducătorul armatei considera aceasta o problemă legată de „onoarea” sa personală. Monarhul Constituțional reprezintă pe toți românii și le apără interesele. În fața unor asemenea responsabilități, considerentele de ordin personal nu contează.

Este totuși necesar ca personalitatea lui Ion Antonescu să fie reconsiderată cu mare atenție și este dincolo de orice îndoială faptul că parodia de proces ce i-a fost intentat nu are nimic de-a face cu ideea de justiție. Comportarea demnă a lui Antonescu merită admirația românilor. Iuliu Maniu l-a caracterizat pe Mareșal drept „adversar, nu dușman”. Și Antonescu a rămas până în ultima clipă Român credincios. Condamnarea sa la moarte reprezenta o capcană și pentru mine: dacă aș fi consimțit să-l grațiez, aș fi fost înfierat „nazist”; dacă, însă, i-aș fi refuzat grațierea, aș fi fost considerat lipsit de „patriotism”. Mareșalul a înțeles bine această dilemă și de aceea a refuzat să facă cerere de grațiere.”

Ultimul Rege. 96 de ani în 96 de momente [1]

  • Regele depre tradițiile republicane: „Văd că se vorbește acum despre tradiții republicane. Tradiții republicane la noi în țară? Astea sunt glume de foarte prost gust. Cei care cunosc istoria românilor, și majoritatea, din păcate, trebuie să o învețe din nou, știu că țara românească de la Burebista și Decebal până la 30 decembrie 1947 a fost o monarhie. Noi nu am avut decât voievozi, domnitori și regi.”
  • Regele despre moștenirea pe care ne-a lăsat-o comunismul: „Mi-am dat seama că această poluare mentală, ce a durat 50 de ani, a stricat foarte mult România pe care o cunoșteam. Eu unul am fost primit, pe oriunde am umblat, cu foarte multă căldură, dar lucrurile au evoluat rău. A rămas mentalitatea sovietică ce spune că totul trebuie să fie politică… Totul”.
  • Regele despre personalitatea sa taciturnă: „Există o vorbă englezească: Nu spun nimic, dar gândesc mult, iar eu stau și mă gândesc foarte mult”
  • Regele despre democrație: „Democrația nu e un sistem de guvernare, ci un mod de a trăi.”

Discursul Regelui în Parlament, 25 Octombrie 2011 [2]

  • Nu putem avea viitor fără a respecta trecutul nostru.
  • Politica este o sabie cu două tăișuri. Ea garantează democrația și libertățile, dacă este practicată în respectul legii și al instituțiilor. Politica poate însă aduce prejudicii cetățeanului, dacă este aplicată în disprețul eticii, personalizând puterea și nesocotind rostul primordial al instituțiilor Statului.
  • Regina și cu mine, alături de Familia noastră, vom continua să facem ceea ce am făcut întotdeauna: vom susține interesele fundamentale ale României, continuitatea și tradițiile țării noastre.
  • Coroana regală nu este un simbol al trecutului, ci o reprezentare unică a independenței, suveranității și unității noastre. Coroana este o reflectare a Statului, în continuitatea lui istorică, și a Națiunii, în devenirea ei. Coroana a consolidat România prin loialitate, curaj, respect, seriozitate și modestie.
  • Instituțiile democratice nu sunt guvernate doar de legi, ci și de etică, simț al datoriei. Iubirea de țară și competența sunt criteriile principale ale vieții publice. Aveți încredere în democrație, în rostul instituțiilor și în regulile lor!
  • Lumea de mâine nu poate exista fără morală, fără credință și fără memorie. Cinismul, interesul îngust și lașitatea nu trebuie să ne ocupe viața. România a mers mai departe prin idealurile marilor oameni ai istoriei noastre, servite responsabil și generos.
  • A sosit momentul, după douăzeci de ani, să avem un comportament public rupt complet și definitiv de năravurile trecutului. Demagogia, disimularea, egoismul primitiv, agățarea de putere și bunul plac nu au ce căuta în instituțiile românești ale anului 2011. Ele aduc prea mult aminte de anii dinainte de 1989.
  • Cele mai importante lucruri de dobândit, după libertate și democrație, sunt identitatea și demnitatea. Elita românească are aici o mare răspundere.
  • Democrația trebuie să îmbogățească arta cârmuirii, nu să o sărăcească. România, ca și toate țările din Europa, are nevoie de cârmuitori respectați și pricepuți.
  • Nu văd România de astăzi ca pe o moștenire de la părinții noștri, ci ca pe o țară pe care am luat-o cu împrumut de la copiii noștri.