Proverbe românești

Citate de Proverbe românești, de la Wikicitat
Jump to navigation Jump to search

Lista de mai jos cuprinde în ordine alfabetică proverbe, expresii și zicători în limba română (în diverse variante de scriere).


ASCII: space, -, AĂÂ, ..., SȘ, ..., aăâ, ..., sș

A_

Cuprins: Sus  A  B  C  D  E  F  G  H  I  Π J  K  L  M  N  O  P  Q  R  S  Ş  T  Ţ  U  V  W  X  Y  Z


  • A aduce apă după ce s-a stins focul. (Despre ajutor venit prea târziu)
  • A aduce la sapă de lemn. (a sărăci pe cineva)
  • A aduce tot pui (sau ouă) de pupăză. "(a-i merge totul rău)"
  • A aduna nuiele pentru spinarea sa. (A-și face singur rău)
  • A ajunge cuțitul la os. (Orice răbdare are un sfârșit)
  • A alerga după ciolan. (după ce e mai bun)
  • A arăta pumnul sub batistă. (Amenințare îmbrăcată în cuvinte frumoase)
  • A arde gazul degeaba. (lucru făcut fără rost)
  • A arde pe cineva. (A bate, a pedepsi)
  • A arunca găina moartă în curtea vecinului. (Dovadă de lașitate, fugă de răspundere)
  • A auzit clopotul, dar nu știe de la ce bisericǎ.
  • A avea ac de cojocul cuiva. (Amenințare spusă cuiva care se încăpățâneză)
  • A avea de-a face cu cineva. (Amenințare)
  • A avea mai mult noroc decât minte. (despre avantaje obținute întâmplător)
  • A avea un of la inimă.
  • A bate apa-n piuă. (despre activitate fără rost)
  • A bate calul care trage. (A fi nedrept)
  • A bate capul. (A sâcâi pe cineva cu vorba)
  • A bate din pupăză. (a vorbi mult; a flecări, a trăncăni)
  • A bate fierul cât e cald. (despre intervenția în timp util)
  • A bate găina cu lanțul.
  • A bate la ochi. (Un lucru îndoielnic)
  • A bate toba în tot satul. (A duce o vorbă de la unul la altul)
  • A băga mâna în foc pentru cineva. (despre argumente în favoarea cuiva)
  • A băga pe cineva la sapă. (a îl lăsa fără bani)
  • A călca pe bec. (A fi găsit vinovat)
  • A călca pe cineva pe bătătură.
  • A căuta pete-n soare. (despre intenția fermă de a învinovăți pe cineva)
  • A cânta cuiva în strună. (A întări convingerea cuiva, fără opinie proprie)
  • A căra apă cu ciurul. (A face un lucru inutil)
  • A da bir cu fugiții.(A pleca în mod rușinos)
  • A da ortul popii. (A muri)
  • A da peste noroc.
  • A da portocale la porci. (a risipi fără rost)
  • A da una "în numele Tatălui". (A lovi cu putere)
  • A da-o în bară (a intra într-o încurcătură, a o face de oaie)
  • A despica firul în patru. (A analiza, exagerând, un lucru)
  • A duce cu preșul. (A păcăli)
  • A dispărut de parcă l-a-nghițit pământul. (despre pierdere a contactului cu cineva)
  • A face bortă în apă. (despre lucruri neadecvate, sau imposibile)
  • A face cinste. (A da de băut)
  • A face cruce în tavan. (De bucurie)
  • A face cuiva hatârul. (A împlini dorința)
  • A face cuiva ochi dulci. (A linguși)
  • A face cum îl taie capul. (despre soluții/rezolvări găsite fără plan)
  • A face din cal măgar și din țânțar armăsar. (A exagera)
  • A face ochi dulci cuiva. (a face avansuri)
  • A face pe cineva cu ou și cu oțet. (A face cuiva morală foarte aspră)
  • A face pe cineva de două parale.(A face cuiva morală foarte aspră)
  • A face treaba în doi peri. (A lucra de mântuială)
  • A face umbră pământului degeaba. (Un om fără rost)
  • A face un bine înseamnă a-și bate cuie în talpă. (despre ajutor cu urmări nedorite pentru autor)
  • A fi cu ochii în patru. (A fi foarte atent la ceva primejdios)
  • A fi doar un pic însărcinată, nu se poate. (despre lucruri/fapte care nu pot fi făcute doar pe jumătate)
  • A fi pe drojdie (cu banii). A fi la limită (cu banii)
  • A fi învățat până la genunchiul broaștei. (lipsă de școală, de învățătură)
  • A fi piele și os. (A fi foarte slab d.p.d.v. fizic)
  • A fi prins cu cioara vopsită. (Încercare nereușită de a înșela pe cineva)
  • A fi răcit cobză. (a fi răcit tare)
  • A fi tras pe sfoară. (a fi păcălit)
  • A i se face urechile ca la măgar. (a asculta cu atenție un secret, a trage cu urechea)
  • A i se urâ cu binele. (Cineva care caută gâlceavă)
  • A i se urca băutura la cap. (beție)
  • A i-o țipa în pupăză. "(a nu ști să păstreze un secret)"
  • A împăca capra cu varza. (Două lucruri incompatibile)
  • A înghițit gălușca și a tăcut chitic. (despre imputări justificate și acceptate)
  • A îngrășa porcu în ajun de Crăciun. (A se pregăti pentru ceva în ultimul moment)
  • A lăsa pe cineva baltă.
  • A lăsa pe cineva cu vorba-n gură. (Semn de dispreț)
  • A lăsa pe cineva în pom. (A lăsa pe cineva baltă + încurcat)
  • A lăsa baltă un lucru. (A părăsi (o lucrare etc.), a lăsa ceva neterminat)
  • A lua partea leului. (a face împărțire nedreaptă, avantajoasă pentru sine)
  • A lua plasă (A fi păcălit)
  • A luat-o la măsea. (S-a îmbătat)
  • A lucra din plin. (Repede și cu spor)
  • A mânca coliva cuiva. (Amenințare)
  • A nimerit-o ca nuca-n perete. (despre gafe, lucruri nepotrivit făcute)
  • A nu face față. (Ceva care depășește capacitatea cuiva)
  • A nu-și cunoaște lungul nasului. (lipsă de rușine)
  • A nu vedea pădurea din cauza copacilor. (despre neconsiderare a unui lucru important, din cauze minore)
  • A o face de oaie. (a intra într-o încurcătură, a da-o în bară, a încurca borcanele)
  • A păli pe cineva. (A lovi)
  • A peria pe cineva. (A linguși)
  • A pica din senin. (Pe neașteptate, surprinzător)
  • A pierde vremea de pomană. (A irosi timpul în zadar)
  • A pleca câine surd la vânătoare. (Nepregătit pentru o acțiune)
  • A pleca la vânătoare fără pușcă. (despre pregătire nefăcută sau insuficientă)
  • A plecat cu grabă și s-a-ntâlnit cu zăbavă. (despre acțiuni, fără rost întârziate)
  • A prinde cu mâța-n sac. (A dezvălui o minciună, un furt)
  • A prinde inimă. (a prinde curaj)
  • A pune bețe-n roate. (A pune piedici cuiva)
  • A pune carul înaintea boilor. (A face treaba pe dos)
  • A pune cu botul pe labe. (a crea o situație dificilă cuiva)
  • A pune paie pe foc. (A înteți o ceartă)
  • A pune țara la cale. (O discuție lungă și fără rost)
  • A purta de la Ana la Caiafa. (A duce cu vorba)
  • A rânji fasolea. (peiorativ - Cineva care râde necuviincios)
  • A se căca pe el. (Îi e frică)
  • A se culca odată cu găinile. (Devreme)
  • A se da de ceasul morții. (A fi obsedat la maximum de un gând)
  • A se da de ceasul morții. (A se strădui în zadar)
  • A se da de gol. (A-și dezvălui o intenție ascunsă)
  • A se da peste cap pentru a face un lucru. (depre ambiția unei intenții)
  • A se dezbrăca de caracter. (A-și pierde cumpătul și trece la vorbe/fapte urâte)
  • A se duce ca surda la horă. (a merge undeva neadecvat sau nepregătit)
  • A se face că plouă. (se face că a uitat ce s-a întâmplat)
  • A se face frate cu dracu' până trece puntea. (necesitatea unor compromise neplăcute)
  • A se face luntre și punte. (A face tot posibilul)
  • A se juca cu focul. (A întreprinde ceva periculos)
  • A se juca (cu cineva) ca pisica cu șoarecele. (joc discreționar al părții conflictuale mai puternice)
  • A se lăsa pe tânjeală. (A se lenevi)
  • A se șterge pe bot. (a fi nevoit să renunțe la ceva)
  • A se uita ca curca în fântână.
  • A se uita ca curca-n crăci.
  • A se uita ca la soare. (a venera pe cineva)
  • A se uita ca mâța-n calendar. (despre lipsa de idei potrivite)
  • A se uita ca pisica în calendar. (idem)
  • A se umfla în pene. (A fi îngâmfat, arogant)
  • A sări în ochi. (Un lucru cert)
  • A sări peste cal. (a exagera)
  • A schimba apa, aerul și fraierul.
  • A scoate ceva din pământ, din piatră seacă. (A face rost de un lucru ca printr-o minune)
  • A scoate-o din pământ, din iarbă verde. (A minți, a argumenta neașteptat)
  • A sta călare pe noroc. (despre șanse survenite)
  • A sta cu banii la saltea. (Cineva care e zgârcit)
  • A sta cu burta la soare. (a se relaxa exagerat)
  • A sta cu burta pe carte. (a învăța, studia insistent)
  • A sta cu gura pe ei.
  • A sta cu un ochi la slănină și cu altul la făină. (despre indecizie în fața unor opțiuni)
  • A strica orzul pe gâște. (A da cuiva (ceva), care nu prețuiește ce i se dă)
  • A strica prietenia cu cineva. (despre schimbare (negativă) de atitudine)
  • A trage cu ochiul. (a privi pe furiș)
  • A trage la măsea. (a fi bețiv)
  • A trage sforile. (a unelti)
  • A trage la șaibă. (Muncă grea și monotonă de zi cu zi)
  • A trăncăni vrute și nevrute. (a pălăvrăgi)
  • A trecut baba cu colacii. (A ezita să întreprindă oportun ceva favorabil)
  • A trecut ca gândul și ca vântul. (repede)
  • A uita de la mână până la gură. (despre uituci)
  • A umbla cu capul in nori. (Visător, fără socoteală)
  • A umbla cu cioara vopsită. (A minți, a încerca să înșele)
  • A umbla hai-hui. (mers fără rost)
  • A urca nucile-n pod cu furca. (mijloc sau metodă de acționare nepotrivită)
  • A vedea negru înaintea ochilor. (De mânie, de supărare)
  • A vedea roșu înaintea ochilor. (Mânie)
  • A vedea stele verzi. (durere, în urma unei lovituri)
  • A veni pe nepusă masă. (Pe neașteptate)
  • A vorbi cu tâlc. (Cu subînțeles)
  • A vorbi în doi peri. (A vorbi aiurea)
  • A vorbi între patru ochi. (Ceva secret)
  • A zburat puiu cu ața. (A pierde ocazia)

A-

  • A-i cântă (cuiva) pupăza. "(a-i merge rău; a nu avea noroc)"
  • A-i fi frică și de umbra sa. (teamă exagerată în ceea ce se întreprinde)
  • A-i merge / umbla / toca cuiva gura ca o pupăză. "(a vorbi repede și fără întreruperi; a flecări; a fi limbut)"
  • A-l prinde pe Dumnezeu de picior. (la bucurie mare)
  • A-l spurca (pe cineva) pupăza. "(a auzi, pe nemâncate, pupăza cântând pentru prima oară într-un an; glumeț) a vedea o femeie goală)"
  • A-nțărcat bălaia. (Când nu se mai vrea să fie ajutat cineva care nu merită)
  • A-și bate singur cuie-n bocanci. (a-și provoca greutăți)
  • A-și băga mințile-n cap. (A-și îndreapta purtarea)
  • A-și bate singur cuie-n talpă. (A-și crea necazuri)
  • A-și da arama pe față. (A-și dezvălui intenții rele)
  • A-și da cu părerea.
  • A-și da în petic. (A-și da pe față, fără voie, anumite cusururi)
  • A-și da în petic. (A spune/face un lucru nepotrivit)
  • A-și delecta sufletul.
  • A-și face singur bube-n cap.
  • A-și ieși din fire. (A se supăra, a-și pierde cumpătul)
  • A-și îneca amarul.
  • A-și înghiți cuvintele. (A fi surprins)
  • A-și pune pofta în cui. (a-și lua gândul de la ceva)
  • A-și răci gura degeaba. (a argumenta fără efect)

A

  • Aceași Mărie cu altă pălărie. (La même Janette autrement coifé)
  • Adevărul este întotdeauna la mijloc. (despre precauție în acceptarea argumentărilor părților)
  • Adevărul iese la suprafață ca untdelemnul deasupra apei. (adevărul învinge întotdeauna)
  • Adevărul se spune la despărțire.
  • Adevărul stă scris printre rânduri. (despre semnificații ascunse în spatele cuvintelor)
  • Ai ales, pân-ai cules. (O alegere târzie și proastă între opțiuni)
  • Ai carte, ai parte. (despre necesitatea și avantajele educării)
  • Ai, dai, n-ai. Ia nu da, să vezi cum ai. (despre dăruiri nejustificate)
  • Ai dat-o cotită. (Ai făcut o gafă, ai spus o prostie)
  • Ai pus degetul unde mă doare. (În discuție s-a atins un lucru esențial)
  • Ajunge o măciucă la un car cu oale. (despre tendința de a pedepsi, critica exagerat)
  • Apa trece, pietrele rămân. (Necazurile trec și totul rămâne ca-nainte)
  • Arde casa și el cu luleaua "Dă-mi un foc". (Cineva care vine cu pretenții minore într-o împrejurare mult mai importantă)
  • Arde satul și baba se piaptănă.
  • Are balta pește. (Cineva care este îndestulat)
  • Are limba despicată. (E șiret ca un șarpe)
  • Are limba înveninată. (care vorbește de rău)
  • Are minte de găină. (E fraier, ușor de păcălit)
  • Are o potcoavă și-i mai trebuie trei și calul. (despre disproporție între ceea ce s-a și ceea ce mai este de făcut )
  • Are o zi lucrătoare și una sărbătoare. (care mai mult se odihnește)
  • Are spor la treabă. (Cineva harnic, lucrează repede)
  • Are suflet de câine.
  • Ascultă și nu te mânia, ca să te poți îndrepta. (despre calm în corectarea greșelilor)
  • Așa e când e să se ducă de râpă. (Un lucru sortit să nu reușească)
  • Așchia nu sare departe de trunchi. (despre calități sau defecte aparent sau vizibil moștenite)
  • Avocatul cap de are, iar la cal niște picioare.

B

  • Bacșișul este inclus dar nu este exclus.
  • Ba e albă, ba e neagră. (Cineva care încearcă să mintă)
  • Bagi pe dracu’n casă cu dracu și nu-l poți scoate cu suta de arhierei.
  • Banii fac bani și păduchii tot păduchi.
  • Banul e ochiul dracului.
  • Banul e o mică roată ce-nvârtește lumea toată.
  • Banul face din om neom.
  • Banul la ban trage.
  • Bănuțul face leuțul.
  • Bărbierul învață meseria pe capul proștilor.
  • Barca cât este de veche tot mai trece-odată iazul/ Baba cât e de bătrână tot ar mai sări pârleazul (Păstorel Teodoreanu)
  • Bătaia e ruptă din rai. (Se spune despre educația copiilor)
  • Bătaia la copii e ca buruiana de leac / e ruptă din rai. (Demodat)
  • Bătrânețe haine grele, cum să fac să scap de ele.
  • Bătrânețile nu vin singure, ci cu multe nevoi.
  • Beleaua stă pe capul omului ca păduchii pe câine.
  • Binefacerile făcute altora nu trebuie reamintite.
  • Bine faci, bine găsești.
  • Binele ce-l faci cuiva, ți-l întoarce vremea care vine.
  • Boala intră cu carul și iese pe urechea acului.
  • Boală lungă - moarte sigură! (Un lucru cu care te chinuiești îndelung e sortit să nu reușească)
  • Bogatul nu crede săracului și sătulul nu crede flămândului.
  • Brânză bună în burduf de câine. (Un om inteligent, dar care nu-și face cinste)
  • Buba cap nu face până nu se coace. (despre răul care se vede doar la efect)
  • Bucuria trece repede, dar durerea nu se uită.
  • Bucuria zboară, durerea înconjoară.
  • Bună ziua ți-am dat, belea mi-am căpătat.
  • Burta plină nu învață bine.
  • Buturuga mică răstoarnă carul mare.


Cuprins: Sus  A  B  C  D  E  F  G  H  I  Π J  K  L  M  N  O  P  Q  R  S  Ş  T  Ţ  U  V  W  X  Y  Z


C

  • Capra bese și oaia trage rușinea.
  • Capra e plină de râie dar umblă cu coada in sus.
  • Capra sare masa, iada sare casa. (Cineva care imitând, exagerează)
  • Capul face, curul trage. (Suferi dacă nu judeci când faci un lucru)
  • Capul plecat, sabia nu-l taie (dar cu umilință lanțul încovoaie).
  • Capul tău a mai fost la un cur de babă. (N-ai minte)
  • Cască ochii la tocmeală, iar nu după ce te-nșeală. (despre prevedere)
  • Caută bătaia cu lumânarea. (Se spune la copii, unul ce deranjează)
  • Căile Domnului sunt necunoscute. (Soarta, bat-o vina)
  • Căpățână cinci oca. (Se spune cuiva încăpățânat)
  • Câinele care latră nu mușcă. (despre răutate mult trâmbițată)
  • Câinele fuge de zburătură nu de îmbucătură.
  • Câinele moare de drum lung și prostul de grija altuia.
  • Câinii latră, caravana trece.
  • Câinii latră, lupul se cacă. (despre ignorare)
  • Călătorului îi stă bine cu drumul. (Să nu zăbovești când întreprinzi ceva)
  • Calicia pierde omenia.
  • Calul de dar nu se caută la dinți. (Ce e dăruit, fie bine primit)
  • Calul moare de drum lung și prostul de grija altuia.
  • Când ai intrat în rahat până la nas, ține-ți gura închisă.
  • Când ești sătul lasă câteva firimituri și la vrăbii.
  • Când îi dai îi fată vaca, când îi ceri îi moare boul.
  • Când mi-oi vedea ceafa. (Niciodată)
  • Când mori nu iei nimic cu tine.
  • Când ne-o fi mai rău să ne fie ca acum. (Se spune la petrecere)
  • Când nevasta tace, să n-o-ntrerupi.
  • Când omul cade, îi piere și umbra.
  • Când pisica nu-i acasă, joacă șoarecii pe masă.
  • Când se duce parcă vine și când merge parcă stă (Cineva care nu face nimic)
  • Când vorbesc, nu fluier. (Nu vorbesc aiurea)
  • Când vorbesc armele, tac legile.
  • Când vorbești să fie cum ai da cu pensula, nu cum ai da cu parul.
  • Cântă cucu-n coastă, vai de pălăria noastră
  • Cârnatul când se-ndeasă începe a crăpa.
  • Câte bordeiuri atâtea obiceiuri. (fiecare familie are rețeta ei)
  • Ce are sula cu prefectura? (Asociație nepotrivită de idei)
  • Ce are-n gușă - și-n căpușă. (Cineva care vorbește vrute și nevrute)
  • Ce crezi tu că poți face, alții au făcut deja.
  • Ce dai, aia primești. (Fă bine și-l primești înapoi.)
  • Ce e dăruit, fie bine primit.
  • Ce e scris, e sfânt. (Lat: Verba volant, scripta manet)
  • Ce e-n gușă, și-n căpușă. (Cineva care vorbește vrute și nevrute)
  • Ce faci cu mâna ta e bun făcut.
  • Ce omul face, nici dracul nu desface. (Când omul încurcă lucurile)
  • Ce înveți la tinerețe, aia știi la bătrânețe. (Calul nu poate să-nvețe, meargă-n trap la bătrânețe)
  • Ce mai la deal-la vale. (Pe scurt vorbind)
  • Ce mai tura-vura. (Pe scurt vorbind)
  • Ce naște din pisică, șoareci mănâncă.
  • Ce omul face, nici dracul nu desface.
  • Ce poți face azi nu lăsa pe mâine.
  • Ce știe tot satul, nu știe bărbatul. (Bărbatul e ultimul care află că nevasta îl înșeală)
  • Ce ție ți se pare neînchipuit de greu, alții deja au făcut.
  • Ce ți-e scris, în frunte ți-e pus. (Fiecare om are o soartă, un destin)
  • Ce ție nu-ți place, altuia nu-i face.
  • Ce vine de la Domnu' e bun venit.
  • Ce-ai luat pe mere ai dat pe pere.
  • Ce-am avut și ce-am pierdut..., caprele tot șapte sunt.
  • Ce-i al tău e pus deoparte.
  • Ce-i dat de la D-zeu e bun venit! (Te împaci cu gândul că ai primit/moștenit ceva netrebuitor)
  • Ce-i frumos și lui Dumnezeu îi place.
  • Ce-i mai bun la om e câinele. (Câinele fiind simbol de răutate)
  • Ce-i prea mult strică. (modern: Ce-i prea mult se cheamă stres)
  • Ce-ți dorești tu ție, să-mi dea Dumnezeu mie.
  • Ceapa are multe foi și tot degeră la frig. (Călcâiul lui Ahile)
  • Cei mai mulți din neștiință greșesc la cele de cuviință. (despre cei fără bună creștere)
  • Cel ce păgubește la minte folosește.
  • Cel ce se înneacă se agață și de un pai.
  • Cel ce se teme să piardă nu poate să câștige. (Cine nu riscă, nu câștigă)
  • Cele bune să se adune, cele rele să se spele.
  • Celui cu economie, suta îi este o mie.
  • Cerul e mai negru ca dracul.
  • Ceva care se duce de râpă. (se distruge)
  • Ceva care se petrece din an în paște. (foarte rar)
  • Ceva care "vine peste mână". (Un lucru neconvenabil)
  • Ceva de care s-a ales praful.
  • Ceva care nu se cade. (O vorbå sau o faptă ne la locul ei)
  • Ceva care merge ceas. (Un mecanism sau o afacere care functioneazå perfect)
  • Chelului îi trebuie tichie de mårgåritar. (Își doreste ce nu-i då mâna)
  • Cilivizația e diferența dintre ogor și maidan.
  • Cine aleargă după doi iepuri, nu prinde niciunul.
  • Cine are barbă, are și pieptene. [Grigore George Tocilescu - Materialuri folcloristice (1900)]
  • Cine are nevastă bună ajunge fericit, ...cine are nevastă rea ajunge filozof.
  • Cine are noroc la joc, n-are noroc în dragoste.
  • Cine are urechi de auzit, să audă!
  • Cine cere, nu piere, dar nici nume bun nu are.
  • Cine câștigă la joc, în dragoste n-are noroc.
  • Cine e harnic și muncește are tot ce vrea, ...cine-i leneș și chiulește are tot așa.
  • Cine face bine, bine găsește; / Cine face rău, rău-l însoțește.
  • Cine fură azi un ou, mâine va fura un bou.
  • Cine fură o pâine ajunge-n pușcărie, cine fură un milion ajunge ministru.
  • Cine-mparte, parte-și face.
  • Cine muncește, n-are timp să facă bani.
  • Cine naiba a mai văzut, ...brânză friptă la grătar, domnișoară pe măgar.
  • Cine ne viziteză ne face onoare, cine nu, plăcere.
  • Cine nu crede în el însuși, nu crede în nimic.
  • Cine nu muncește, nu mănâncă.
  • Cine nu voiește când poate, nu va mai putea când va voi.
  • Cine poate oase roade, cine nu, ...nici carne moale.
  • Cine râde la urmă râde mai bine.
  • Cine s-a fript cu ciorba, suflă și-n iaurt.
  • Cine sapă groapa altuia, cade singur în ea.
  • Cine seamănă vânt culege furtună.
  • Cine se amestecă în tărâțe, porcii îl mănâncă. [Grigore George Tocilescu - Materialuri folcloristice (1900)]
  • Cine se aseamănă, se adună.
  • Cine se scoală de dimineață, departe ajunge.
  • Cine se scuză se acuză.
  • Cine te vede intrând în cârciumă, nu zice că ai intrat să te închini.
  • Cine umblă cu miere se mânjește și pe buze.
  • Cine umblă pe drum cu gândul acasă, își pierde căciula în târg.
  • Cineva care a dat în mintea copiilor. (Este naiv)
  • Cineva care are capul baniță de carte.
  • Cineva care are gura spucată. (Prevede ceva neplăcut)
  • Cineva care are fitilul scurt. (Certăreț)
  • Cineva care este ciuca bătăilor. (Mănâncă bătaie tot timpul)
  • Cineva care este coadă de topor. (Stă în slujba cuiva care asuprește lumea)
  • Cineva care este turnător. (Spioneazå și dezvăluie)
  • Cineva care e "mort" după altcineva. (Iubește nespus)
  • Cineva care e "mort" după ceva. (Dorește un lucru foarte mult).
  • Cineva care este "beat-curcă". (La curcani se turna rom pe gât înainte de a-i tăia)
  • Cineva care este cu capsa pusă. (Certăreț)
  • Cineva care este cu un ochi la slănină și cu altul la făină. (hrăpăreț)
  • Cineva care este "lasă-mă să te las" (Desinteresat, moale la treabă)
  • Cineva care nu-și vede lungul nasului. (Îngâmfat și cam obraznic)
  • Cineva care o duce bine/ îi merge din plin/ are stare bună.
  • Cineva care s-a ajuns. (S-a îmbogățit)
  • Cineva care se mișcă "ca ochii mortului". (E încet la treabă)
  • Cineva care "și-a băut mințile". (Din cauza băuturii face lucruri nechibzuite)
  • Cioară mândră și flămândă.
  • Colac peste pupăză. (Ceva care vine să înrăutățească o situație deja precară)
  • Copacii mor în picioare. (cei puternici nu cad ușor)
  • Copacul cu rădăcini adânci, nu se teme de furtună.
  • Copilul cu douǎ moașe, rǎmâne cu buricul netǎiat.
  • Corb la corb nu scoate ochii.
  • Cu capul în biserică și cu gândul la dracu'.
  • Cu cât înveți mai mult, cu atât știi mai puțin. (despre nesfârșita știință)
  • Cu cât țipi mai tare cu atât te doare mai rău.
  • Cu chei de aur se deschid porțile raiului.
  • Cui pe cui se scoate. (orice problemă oferă propriile soluții)
  • Cuiva îi lipsește o doagă. (Nu e întreg la minte)
  • Cultura e ceea ce rămâne când ai uitat tot ce ai învățat. (ce nu ține de cultură, se uită)
  • Cunoașterea de sine este un prim pas spre însănătoșire.
  • Cum a venit, așa s-a dus. (Ce se câștigă ușor, se pierde repede)
  • Cum e fața liniștită a izvorului curat, așa-i viața celui ce-i cu Cerul împăcat.
  • Cum e tocul - și pistolul.
  • Cum e turcul așa e și pistolul. [Grigore George Tocilescu - Materialuri folcloristice (1900)]
  • Cu mintea zurlie și cu privirea șașie. (Cineva pe care nu se poate conta)
  • Cum îți așterni, așa dormi.
  • Cum îți așterni, cum vine altul și se culcă în locul tău.
  • Cum pui așa aduni, și cum semeni, așa culegi.
  • Cum se duce parcă vine, și cum merge parcă stă. (Ceva care nu functioneză)
  • Cum te scoli de dimineață, așa îți merge toată ziua.
  • Cu muncă și cu răbdare, poți face cât unul mare.
  • Cu o floare nu se face primăvară.
  • Cu răbdarea treci și marea.
  • Curaj găină că te tai. (Îndemn de a face un lucru neplăcut)
  • Curățenia este mama sănătății.
  • Curcă de beat. (La curcan i se băga rom pe gât înainte de a-l tăia)
  • Cu sare și cu smântână și opinca tatii e bună.


Cuprins: Sus  A  B  C  D  E  F  G  H  I  Π J  K  L  M  N  O  P  Q  R  S  Ş  T  Ţ  U  V  W  X  Y  Z


D

  • Dacă alergi să câștigi bani îi dai înapoi la doctor.
  • Dacă baba avea ventil, se chema automobil. (O supoziție improbabilă)
  • Dacă dai cu ciomagul, vezi că are două capete. Unul s-ar putea să se intoarcă pe spinarea ta.
  • Dacă dă Dumnezeu dinți, tot el dă și pâinea.
  • Dacă îți dau una, zici că n-ai avut noroc. (Amenințare)
  • Dacă la socoteală plusul nedumerește, atunci este minus.
  • Dacă mergem împreună vreau să-ți simt cotul.
  • Dacă minți odată trebuie să minți de mai multe ori.
  • Dacă nu se duce Mohamed la munte, vine muntele la Mahomed. (Treabă făcută pe dos)
  • Dacă nu știi ce-i apa, nu te urca-n luntre! (domeniu de incompetență)
  • Dacă și cu Parcă se plimbau în barcă. Și dacă Dacă nu era, Parcă parcă se-neca.
  • Dacǎ tǎceai, filozof rǎmâneai.
  • Dacă te bagi între lupi, urlă ca lupul. (Nu te împotrivi curentului)
  • Dacă te iei după capul altuia te duci de râpă.
  • Dacă te lași în coadă la tors, Joimărița îți agață fuiorul în prăjină. (Se spune la fete)
  • Dacă totul a ieșit bine, înseamnă că ai greșit undeva.
  • Dacă umblă porcul cu paiu-n gură, se schimbă vremea.
  • Dacă vrea să-și înece câinele, țăranul spune că e turbat.
  • Dacă vrei să scapi de un prieten, imprumută-i bani.
  • Dacă vrei să te îneci, fă-o într-o apă adâncă.
  • Dar din dar se face rai.
  • Darul cel târziu nu are putere de dar.
  • Darul la timp dăruit prețuiește îndoit.
  • Darul nu după mărime, ci după dragoste se prețuiește.
  • Dă ce te lasă inima.
  • Dă cuiva un deget și-ți ia toată mâna.
  • Dă Doamne sănătate, că belele curg.
  • Dă-i Doamne Românului mintea de pe urmă. (După multe încercări nereușite, o idee bună)
  • De bani se plâng toți, dar de minte niciunul.
  • De când era lupul cățel și măgarul vițel.
  • De unde nu este nici D-zeu nu prea cere.
  • Decât codaș la oraș, mai bine în satul tău fruntaș.
  • Decât cu un prost la câștig, mai bine cu un deștept la pagubă.
  • Decât multă minte știu că e mai bine să ai totdeauna un dram de noroc.
  • Decât o sută de ani cioară, mai bine un an privighetoare.
  • Decât să mănânc pâine cu unt și să mă uit în pământ, mai bine mănânc pâine cu sare și mă uit la soare.
  • Decât să plângă mama, mai bine să plângă mă-sa.
  • Decât un cal obosit, mai bine un măgar odihnit.
  • Decât un car de frumusețe, mai bine un dram de minte.
  • Decât vin oțețit / mai bine oțet cinstit.
  • De ce îți este frică, de aia nu scapi.
  • De ce nu-ți pasă nu-i al tău.
  • De ce te îmbogățești mai tare, d-aia te usuci mai mult.
  • De ce te-mbeți dacă știi că-ți face rău?!
  • De departe ochiu-ți bate, de aproape ochiu-ți scoate. (Lucrurile nu sunt așa cum par la prima vedere)
  • De haram a venit, de haram s-a dus. (Un lucru căpătat ușor se pierde repede)
  • De treci Dunărea innot, te-mpiedici la mal de-un ciot.
  • De unde iei trebuie să și pui.
  • De unde nu este nici Dumnezeu nu cere.
  • De urâtă nu-i frumoasă, da'i desteaptă, proastă dracu.
  • Degrabă să asculți, târziu să grăiești. Și la mânie cu totul să zăbovești.
  • Despre morți, numai de bine.
  • Deștept de-i crapă capul. (E prost)
  • Deșteptul învață din greșelile altora, dar prostul nici măcar din greșelile lui.
  • Deșteptul promite și prostul crede.
  • Deșteptul se lovește cu capul de zidul proștilor.
  • Din greșeli înveți.
  • Din spate liceu, din față muzeu. (Deziluzie)
  • Din vorbă se face fapta și din faptă vorba.
  • "Doamne ferește!" pân' te nimerește.
  • Doi bani dai, doi bani face.
  • Doi cu sapa, cinci cu mapa. (Birocrație)
  • Doi încarcă, doi descarcă,... Merge treaba? ...Merge! (Lucru făcut în zadar și fără cap)
  • Domnia și prostia se plătesc.
  • Domnul a dat, Domnul a luat!
  • Două, și cu a brânzii - nouă. (Socoteală încurcată)
  • Două vorbe un ban nu fac. (Vorbă în zadar)
  • Dracu' are coadă lungă.
  • Dracul nu e așa de negru cum crede lumea.
  • Dragă dragă pân' ți-o bagă. (Face curte la început)
  • Dragoste cu pacoste. (Din prea mulă iubire se întâmplă lucruri neplăcute)
  • Dragostea dea 2-a oară e ca apa chioară.
  • Dragostea e ca doctoria, dacă e prea multă - te omoară.
  • Drumul cunoscut e cel mai scurt.
  • Drumul spre iad e pavat cu intenții bune.
  • Dumnezeu a făcut trandafirul și dracu i-a pus ghimpii. (Nici un lucru nu-i perfect)
  • Dumnezeu îți dă, dar în gură nu-ți bagă.
  • Dumnezeu nu bate cu parul, bate cu palma. (Cel ce face rău e pedepsit, dar nu fizic)
  • Dum spiro spero! (Cât respir, sper - proverb latin)
  • După faptă și răsplată.
  • După furtună vine și vreme bună. (Omul speră la necaz)
  • După mine - potopul. (Nu-mi pasă de ceilalți)
  • După petrecere vine "ziua regretelor". (Când ți-e rău și te doare capul)
  • După război mulți viteji se arată.
  • După tramvai și după femei să nu fugi niciodată.
  • Du-te cu Domnul și să te întorci sub scut. (Lit. De la război morții erau aduși pe scut)
  • Du-te învârtindu-te.(Vrei să scapi de cineva)


Cuprins: Sus  A  B  C  D  E  F  G  H  I  Π J  K  L  M  N  O  P  Q  R  S  Ş  T  Ţ  U  V  W  X  Y  Z


E

  • E bun să-l trimiți după moarte.
  • E ca măgarul între oi.
  • E cu un ochi la slănină, cu altul la făină. (Cineva hrăpăreț)
  • E gură căscată / E zăpăuc / E cu capul în nori.
  • E "gură spartă". (Vorbește vrute și nevrute)
  • E lesne a povățui, și anevoie a se povățui.
  • E mai bine în coliba ta / decât în palatul altuia.
  • E mai dificil sa corectezi o operă decît s-o scrii. (Spun corectorii)
  • E mai ușor a spune decât a face.
  • E pe bune. (Nu e glumă)
  • E rău cu rău, dar mai rău e fără rău. (Prea mult bine te face neom)
  • E ruptă din stele. (Fată frumoasă)
  • E scump la tărâțe și ieftin la făină. (Face afaceri proaste)
  • E spurcat la gură. (Vorbește urât).
  • Ești cam într-o ureche. (Zăpăcit)
  • Ești cam "Lasă-mă să te las". (Leneș, inactiv)
  • Ești nehotărâtă ca fata mare la măritat.
  • Ești o belea pe capul omului.
  • Ești un drac împielițat. (Ești năzbâtios - Se spune la copii)
  • Eu domn, tu domn, cine să ducă sacul?
  • Eu la joc, mândra la joc și mălaiul arde-n foc
  • E un om dintr-o bucată. (Pe care te poți bizui)
  • E un om - să-l pui la rană/ E ca buruiana de leac.
  • Eu sunt mic, nu știu nimic. Tata-n pod belește oaia. (Când cineva vrea să ascundă adevărul, dar se dă de gol)
  • Exemplele rele strică moravurile bune.
  • Exemplele sunt făcute pentru proști.


Cuprins: Sus  A  B  C  D  E  F  G  H  I  Π J  K  L  M  N  O  P  Q  R  S  Ş  T  Ţ  U  V  W  X  Y  Z


F

  • Fă bine la altul, să vezi tu cum îți auzi vorbe.
  • Face planul ca țiganul. (Un plan cam naiv și nereușibil)
  • Face un lucru cum îl duce capul.
  • Fântâna adevărată nu îngheață niciodată.
  • Fă ce vorbești, sau vorbește după cum faci. (a fi om serios, a nu spune că faci ce nu ...faci)
  • Fă-te frate cu dracul până treci lacul.
  • Fă-ți iarna car, și vara sanie.
  • Femeia care e rea de muscă. (Își înșeală bărbatul cu oricine)
  • Femeia care face pe mironosita. (Alintată și nevinovată)
  • Femeia care zboară ca cioara din par în par. (...dacă-i mai ușoară...)
  • Femeia este un rău necesar.
  • Femeia nebătută, e ca moara neferecată.
  • Femeia te ridică, femeia te coboară/ Femeia îți dă viață, femeia te "omoară". (despre rolul crucial al femeilor pentru ceilalți...)
  • Femeia "ușoară" ...zboară și, ...iar zboară.
  • Femeia "ușoară" zice: "Iubite, bine faci, dar rău plătești..." (...bine dai..., dar nu bani!)
  • Femeia vede unde bărbatul abia zărește.
  • Ferește-mă, Doamne, de prieteni, că de dușmani mă feresc singur.
  • Ferește-te de câine mut, așișderea... de om tăcut.
  • Fie pâinea cât de rea, tot mai bine-n țara ta. (străinătatea nu-i întotdeauna dorită și reușită)
  • Fie pâinea cât de rea, tot ți-o fură cineva.
  • Fiecare cioară își laudă puiul.
  • Fiecare cum își așterne, așa doarme.
  • Fiecare pasăre pe limba ei piere.
  • Fiecare trage foc spre turta lui.
  • Foaie verde lobodă, gura lumi-i slobodă.
  • Foamea te scoate afară din casă.
  • Frate...,frate, da' brânza-i pe bani.
  • Frica păzește bostănăria.
  • Frica păzește pepenii (în bostănărie).
  • Fricosul roade osul. //?? <- Mincinosul roade osul
  • Fricosul se sperie și de umbra lui.
  • Frumoasă, parcă e ruptă din rai.
  • Fuga e rușinoasă, dar e sănătoasă.
  • Fuge de mănâncă pământul.
  • Fuge de rupe pământul.
  • Fuge de-i sfârâie călcâiele.
  • Fuge ca dracul de tămâie.
  • Fugi de cel ce pupă-n bot, că îți ia din pungă tot.


Cuprins: Sus  A  B  C  D  E  F  G  H  I  Π J  K  L  M  N  O  P  Q  R  S  Ş  T  Ţ  U  V  W  X  Y  Z


G

  • Găina bătrână face zeama bună.
  • Găina vecinului face ouă mai mari.
  • Gând la gând cu bucurie.
  • Gândul rău se ascunde greu.
  • Gânduri multe, fără treabă, / Dovedește minte slabă.
  • Gheara nescurtată, zgârâie odată.
  • Ghimpele ușor intrat, mai greu e de-nlăturat.
  • Ghinioanele se tin lanț.
  • Ghinionul îl dai afară pe ușă și el intră pe fereastră.
  • Ghinionul nu vine niciodată singur.
  • Graba strică treaba.
  • Greșeala recunoscută este pe jumătate iertată.
  • Greu la deal cu boii mici.
  • Greu la deal cu boii mici și la vale cu pisici.
  • Grija altuia, este boală grea.
  • Gura bate curul.
  • Gura copilului adevăr grăiește.
  • Gura lumii-i slobodă.
  • Gura lumii n-o astupă nici pământul.
  • Gura păcătosului adevăr grăiește.


Cuprins: Sus  A  B  C  D  E  F  G  H  I  Π J  K  L  M  N  O  P  Q  R  S  Ş  T  Ţ  U  V  W  X  Y  Z


H

  • Hai, cu D-zeu înainte! (Îndemn la curaj într-o acțiune riscantă)
  • Hai găină la culcare că ți-e gușa plină.
  • Hai noroc si la mai mare. (Urare de succes - se spune la chef)
  • Hopa Mitică - cade-n cap și se ridică.
  • Hoțul de la hoț învață.
  • Hoțul jură și iar fură.
  • Hoțul neprins e negustor cinstit.
  • Hoțului de hoț îi e frică.
  • Hoțul zice c-a glumit / Când vede că l-ai zărit.
  • Hoțul are o vină și păgubașul două.(Păgubașul poate învinui pe cineva nevinovat)


Cuprins: Sus  A  B  C  D  E  F  G  H  I  Π J  K  L  M  N  O  P  Q  R  S  Ş  T  Ţ  U  V  W  X  Y  Z


I

  • Iarna n-au mâncat-o lupii.
  • Inima de vânzător e venin otrăvitor. (...cam dificil sens!)
  • Interesul poartă fesul.
  • Iubește-ți copilul ca și cum ar fi al tau. //proverb marinăresc
  • Istoria se scrie în fiecre zi, dar rămâne înscrisă doar după sute de ani.


Cuprins: Sus  A  B  C  D  E  F  G  H  I  Π J  K  L  M  N  O  P  Q  R  S  Ş  T  Ţ  U  V  W  X  Y  Z


Î

  • Îi dai cuiva „mură în gură”. (Totul de-a gata)
  • Îi sare țandăra. (Se supără repede)
  • Îi trăznește prin cap ce nici cu gândul nu gândești. (Unul cu idei năstrușnice)
  • Îl ia gura pe dinainte. (Dezvăluie un secret)
  • Îmbrăcat de bogdaproste. (Peiorativ - Cineva îmbrăcat prost sau cu haine de pomană).
  • Înainte de a porunci învață a te supune. (despre înțelepciune, în a da ordine rezonabile)
  • Încalecă și fute, descalecă și du-te. (Fă-ți interesul fără să-ți pese de altcineva)
  • În coadă la arat, în față la adunat. (despre pretenții exagerate în raport cu propriul aport)
  • În țara orbilor, chiorul este împărat. (despre avantajul unor calități deosebite)
  • În oala acoperită nu cad gunoaie. (despre inteligența discreției în afaceri, activitate)
  • Întrebarea / Trece marea.
  • Intră bou (la școală) și iese vacă. (Cineva de care "nu s-a prins cartea")
  • Învață de la alții, dar fă cum știi tu. (Exemplul altora e bun, dar urmat în felul propriu)
  • Învață pe alții, ca să fii învățat și tu. (despre reciprocitatea procesului de învățare)
  • În viață e bine să fii blând ca un miel, dar când în jurul tău sunt lupi e bine să fii leu. (omul bun e bun, dar când e de rău asta trebuie uitat)
  • În viață e bine să te ferești chiar și de greșelile altora. (a fi cu ochii în patru)
  • În viață sunt două cuvinte care deschid multe uși: "trage" și "împinge". (despre neortodoxia alegerii mijloacelor în atingerea scopului)
  • Îți dă mâna să faci ceva. (Ai posibilitate,... bani)
  • Îți fac buzunar la burtă! (Amenințare cu cuțitul)
  • Îți faci singur palton de scânduri. (Faci un lucru care te decavează)
  • Îți intră pe o ureche și îți iese pe amândouă. (despre neconsiderarea celor auzite)
  • Îți tai craca de sub tine. (despre acțiuni riscante propriei securități)


Cuprins: Sus  A  B  C  D  E  F  G  H  I  Π J  K  L  M  N  O  P  Q  R  S  Ş  T  Ţ  U  V  W  X  Y  Z


J

  • Jale mi-e de tine, dar de mine mi se rupe inima.
  • Jocul greșeala așteaptă.
  • Judecă întâi pe om și apoi îl spânzură.
  • Judecătorul e ca osia de car; cum o ungi nu mai scârțîie.
  • Jupâneasa duce casa și jupânul duce drumul.


Cuprins: Sus  A  B  C  D  E  F  G  H  I  Π J  K  L  M  N  O  P  Q  R  S  Ş  T  Ţ  U  V  W  X  Y  Z


L

  • La balega subțire puținică apă trebuie.
  • La balega udă nu-i trebuie multă apă.
  • La barza chioară îi face Dumnezeu cuib.
  • La bulboană se adună peștii. (Lumea se adună unde se întâmplă ceva)
  • La casa cu patru fete, se coc mâțele de sete.
  • Lăcomia strica omenia
  • Lac să fie, că broaște-s destule.
  • Lada la mine, cheia la tine.
  • La disperare omul nu mai judecă.
  • La Dumnezeu să te rogi, iar pe Dracu' să nu-l superi. (despre diplomația...la subiect )
  • La nevasta jucăușă, stă gunoiul după ușă.
  • La omul sǎrac, nici boii nu trag.
  • La osul cu multă carne trag ciorile.
  • La plăcinte înainte, la război înapoi.
  • La pomul lăudat să nu te duci cu sacul.
  • La unul mumă, la altul ciumă.
  • Lasă pe mâine ce poți face azi, că poate mâine nu mai ai nevoie.
  • Las-o baltă/moartă. (O discuție/acțiune care nu duce nicăieri)
  • Las-o jos, că măcăie. '(Se spune cuiva care încearcă să păcălească)
  • Las-o (mai) moale. (Se spune cuiva care susține ceva nesigur)
  • Lauda de sine nu miroase-a bine.
  • Laudă-mă gură că d-aia-ți dau friptură.
  • La unii li s-a dat capul ca să nu-i plouă-n gât.
  • La unul mumă și la altul ciumă.
  • Le muți de la Ana la Caiafa. (Muți lucruri dintr-un loc în altul dar nu la-ndemână)
  • Lenea-i cucoană mare, care n-are de mâncare.
  • Leneșul adoarme din picioare.
  • Leneșul la toate zice că nu poate.
  • Leneșul mai mult aleargă și scumpul mai mult păgubește. (despre urmările negative ale leneviei și zgârceniei)
  • Leneșului îi pute pământul sub el.
  • Lucrezi de doi bani, dar vrei doi curcani.
  • Lucru' de doi bani, doi bani face.
  • Lucru' amestecat, pute a căcat. (Nu te băga într-o situație neclară)
  • Lucrul cel mai scump e cinstea, dar ce folos, unii o vând prea ieftin.
  • Lume-lume, nu e de glume/ Pe afară-i vopsit gardul, înăuntru-i leopardul/ Șapte muzici - trei! (Laudă mincinoasă)
  • Lupu-și schimbǎ pǎrul, dar nǎravul ba. (despre obiceiurile rele neschimbabile)


Cuprins: Sus  A  B  C  D  E  F  G  H  I  Π J  K  L  M  N  O  P  Q  R  S  Ş  T  Ţ  U  V  W  X  Y  Z


M

  • Mai bine burtos de la bere decât cocoșat de la muncă! (despre măsura corectei alimentații în viață)
  • Mai bine sărac dar curat, decât negustor încurcat. (despre riscul unor negustorii nereușite)
  • Mai mare daraua decât ocaua. (despre disproporție în importanța dată unor lucruri, în ansamblu mică)
  • Mai treacă-meargă...(Ce ai făcut până acum dar de acum înainte...)
  • Mama proștilor e mereu gravidă. (despre o lume unde nu se duce lipsă de proști)
  • Mama-npunge și eu trag, ce mai cămășuță-mi fac!
  • Mare ți-e grădina, Doamne (poarta-i deschisă și proștii sar gardul). (te crucești ce mai există pe lumea asta - sens negativ)
  • Măsoară de două ori și taie odată. (despre imperativul unei bune măsurări)
  • Măsoară-ți cuvintele !
  • Mâini reci, inimă fierbinte!
  • Mână măgarul! (Peiorativ:"Du-te de aici")
  • Mănânci un sac de sare cu un om și tot nu-l cunoști. (despre părțile ascunse ale caracterului omenesc)
  • Mâncarea e fudulie, băutura e temelie. (Se spune la chef, ca vorbă de duh)
  • Mâncarea și băutura țin trupul și sufletul la un loc.
  • Mânia cu nimic altceva se potolește, decât cu îndelungă răbdare.
  • Mânia de seară să o lași pe dimineață.
  • Mânia nu este un sfetnic bun pentru om. (despre pierderea lucidității la mânie)
  • Mânia pierde omenia. (idem ca mai sus)
  • Mâța blândă zgârie rău. (despre aparențe înșelătoare)
  • Meseria este brǎțarǎ de aur.
  • Meseria nu se învață, se fură. (despre ponderea interesului propriu în pregătirea profesională)
  • Mielul blând suge la două oi. (despre recompensa unei bune comportări)
  • Mincinosul roade osul.
  • Minciuna are picioare scurte.
  • Minciuna are picioare scurte, dar te prinde repede. (despre risc și tentație în caz de minciună)
  • Minciunile împăratului sunt adevărurile săracului. (despre aspectul de invers proporționalitate dintre politică și viața reală)
  • Mintea ta a mai fost la un fes de babă. (despre judecăți pripite, neadânci)
  • Minte de îngheață apele. (despe imensitatea minciunilor cuiva)
  • Moartea a fost așa sigură de victorie, încât ne-a dat o viață avans. (la urma urmei, fiecare are o moarte, dar după ce-și trăieșe viața)
  • Mort a fost și a-nviat. (Cineva care s-a însănătoșit repede)
  • Morții cu morții și vii cu vii. (despre consolarea urmașilor unui decedat)
  • Mortul al dracului și banul al popii. (Preot hrăpăreț)
  • Multe-am tras și nu m-am ras. Nici acuma nu m-oi tunde. (Nu mă sperii de ghinion)
  • Mulți văd, puțini cunosc.
  • Mulți văd puțini înțeleg.
  • Munca înnobilează pe om. (Dar de nobili nu-i nevoie)
  • Munceste ca câinele la umbră.
  • Munte cu munte se-ntâlnește, d-apăi om cu om.
  • Mută mortul la ușa altuia.
  • Mutul tace dar le face.


Cuprins: Sus  A  B  C  D  E  F  G  H  I  Π J  K  L  M  N  O  P  Q  R  S  Ş  T  Ţ  U  V  W  X  Y  Z


N

  • N-aduce anul ce aduce ceasul. (despre repeziciunea cu care pot interveni schimbările de situație)
  • N-am cuvinte să mă exprim. (Superlativ pozitiv sau negativ)
  • Na parale, dă-mi pastramă! (Variantă)
  • Na paraua, dă-mi sarmaua! (Târg pripit, nechibzuit)
  • Năravul din fire, n-are lecuire. (Obiceiul rău se schimbă greu)
  • Neamurile și vecinii sunt dați de Dumnezeu, prietenii ți-i alegi singur. (despre responsabilitatea proprie la alegerea prietenilor)
  • Ne-avem bine, ca cățelul cu purcelul. (despre caracterul complementar al unei relații)
  • Ne-avem ca câinele cu pisica. (despre o relație antagonistă, dar relație)
  • Nebunia e soră cu prostia.
  • Ne furăm căciula unul altuia. (Încercăm să ne păcălim unul pe altul)
  • Ne naștem goi, uzi și flămânzi. De abia după aceea lucrurile se înrăutățesc. (despre complexitățile vieții, declanșate prin naștere)
  • Negustorul fricos nu face câștig. (Afacerile bune au riscul lor)
  • Nemulțumitului i se ia darul. (despre onestitatea celui dăruit)
  • Nevasta bună e o comoară la casa omului. (despre relațiile dintre soți)
  • Nevoia e mama născocirilor. (despre invențiile determinate de necesitate)
  • Nevoia învață pe om. (idem ca mai sus)
  • Nici acum și nici aiurea. (Niciodată)
  • Nici cal nici măgar. (Un lucru nefăcut ca lumea)
  • Nici din ciocoi om de frunte, nici din salcie cerc de bute. (despre necesitatea unui fond de bază potrivit scopului și sănătos)
  • Nici din salcie pere, nici din răchită vișinele.
  • Nici în căruță, nici teleguță. (proces nedecis clar)
  • Nici jăndarul nu-i de fer, să nu intre brișca-n el. (Ardeal: despre iminența posibilității succesului unei reacțiuni la nedreptăți)
  • Nici laie, nici bălaie. (O discuție fără concluzii)
  • Nici lelea cu bârnețe, nici badea cu altițe.
  • Nici nu e frică de furnică, de Nechita nici atâta.
  • Nici nu știi de unde sare iepurile. (despre posibilitatea unei întorsături favorabile)
  • Nici o fapta bună nu scapă nepedepsită!
  • Nici oaie între lupi, nici lup între oi (să nu fii). (despre ingratitudinea unui mediu nefavorabil, a unei situații extreme)
  • Nici pe dracu să-l vezi, nici cruce să-ți faci. (idem ca mai sus)
  • Nici toate ale doctorului, dar nici toate ale duhovnicului. (nici prea roz, dar nici prea negru)
  • Nici toate ale doctorului și nici toate ale popii. (Nu lua sfaturile așa cum le primești)
  • Nici turc, nici turleac la un fleac.
  • Nici usturoi n-a mâncat, nici gura nu i-a mirosit. (nevinovat, nesuspectat)
  • Nimeni n-a moștenit pământul. (despre deșertăciunea așteptărilor și dorințelor omenești)
  • Nimeni nu face rău cuiva fără să creadă că e bine ceea ce face. (despre egoismul privind propria înțelepciune)
  • Nimeni nu-i profet în țara lui. (despre incertitudiea propriilor previziuni în ceea ce privește perspectiva fiecăruia)
  • Nimeni nu s-a-mbogățit pe muncă cinstită. (despre o inerentă necesară istețime negustorească)
  • Nimeni nu s-a născut înțelept, dar mulți au murit proști. (despre necesitatea de a învăța, neajungând inteligența nativă)
  • Nimeni nu s-a născut învătat.
  • Nimeni nu-și dă osteneala să convingă, atunci când poate să poruncească. (despre tendința omului de a domina )
  • Nimic nu e nou sub soare. (adică lumea ar fi așa de la începuturi)
  • Noaptea e cel mai bun sfetnic. (despre idei bune survenie prin reflecție nocturnă)
  • Noapte bună găină că ți-e gușa plină.
  • Noi suntem foarte buni, domeniul e prost ales ...(Secara)
  • Nor mare - ploaie mică. (despre așteptări, speranțe create dar neîmplinite )
  • Noroc noroc și cu nasu-n troc.
  • Norocu-i și după cum și-l face omul. (Dar pe unii îi pocnește din senin);(adică nu ar fi totdeauna întâmplător)
  • Norocul e de partea celor curajoși.
  • Norocul vine când nici cu gândul nu gândești. (deci e pură întâmplare)
  • Nu avem decât o viață - numai pisica are nouă.
  • Nu bea apă din pumnul altuia că niciodată nu vei fi sătul. (despre încredere în forțele proprii)
  • Nu căra apă cu ciurul. (despre lucrul inteligent, făcut cu cap)
  • Nu căra apă la fântână.
  • Nu cerceta aceste legi că ești nebun de le-nțelegi. (Eminescu?) (despre cât de complexă este lumea)
  • Nu cere ce nu ți se poate da.
  • Nu da sfaturi, - prostul nu le înțelege. Deșteptul e sătul de sfătuitori
  • Nu da vrabia din mână pe cioara de pe gard. (ce-i în mână, nu-i minciună)
  • Nu e locul ci e dobitocul.
  • Nu e nici cal, nici măgar.
  • Nu e pentru cine se pregătește/ E pentru cine se nimerește!
  • Nu ești beat atâta timp cât poți sta întins pe podea fară să te sprijini.
  • Nu ești în toate mințile. (Ești nebun)
  • Nu există pădure fără uscături. (Printre oameni de treabă există și lichele)
  • Nu face pe prostul că așa rămâi. (Lumea te consideră după impresia pe care o lași)
  • Nu face purici mulți pe aici. (Are de gând să plece)
  • Nu-i ajungi cu prăjina la nas. (Cineva îngâmfat)
  • Nu-i chiar atât de negru dracul pe cât pare.
  • Nu-i da Doamne omului cât poa-să ducă.
  • Nu-i dǎ nici mǎcar piatrǎ sǎ-ți spargi capul.
  • Nu-i frumos ce e frumos, e frumos ce-mi place mie.
  • Nu îi da, Doamne, omului cât poate să ducă.
  • Nu-i mai bagi mintea cu pâlnia.
  • Nu învăța găina să facă ouă.
  • Nu-i pentru cine se pregătește, ci pentru cine se nimerește.
  • Nu lăsa pe mâine ce poți face azi.
  • Nu face azi ce poți lăsa pe mâine. (Ironic)
  • Numai c-o lovitură copacul nu cade.
  • Numai în pomul plin de roade aruncă oamenii cu piatra.
  • Nu mai poate de bucurie.
  • Nu mai umbla brambura.
  • Nu mai umbla de colo-colo cu traista-n protap.
  • Nu-mi mai trebuie, că m-am prăjit odată.
  • Nu mor caii, când vor câinii.
  • Nu numai să cunoști ceea ce se cuvine, ci să și urmezi după cum se cuvine.
  • Nu orice gloabă a fost cal.
  • Nu orice muscă face și miere.
  • Nu persista în prostie.
  • Nu poți să faci din rahat bici și sǎ mai și pocneascǎ.
  • Nu pune cal de curse să tragă la plug.
  • Nu "pune mâna", că "te frigi". (Dacă furi, te prinde)
  • Nu pune paie pe foc.
  • Nu râde de necazul altuia.
  • Nu rupe floarea, dacă vrei să vezi rodul ei.
  • Nu se știe ca pământul, Din ce parte bate vântul. (De unde vine norocul)
  • Nu-și cunoaște lungul nasului. (E încrezut).
  • Nu spune "hop" până n-ai sărit.
  • Nu spune oricând ceea ce știi, dar să știi totdeauna ce spui.
  • Nu sta, că-ți stă norocul.
  • Nu știe nimeni când îi bate ceasul.
  • Nu știe stânga ce face dreapta. (Cineva neândemânatic)
  • Nu știi de unde sare iepurele.
  • Nu știi pe ce lume trăiești. (Ești desprins de realitate)
  • Nu supăra mai mult pe cel în mânie căzut, că mai rău se înverșunează, ca focul când îl zgândări.
  • Nu te băga in tărâțe că te mănâncă porcii.
  • Nu te băga unde nu-ți fierbe oala. (Nu-ți da cu părerea la ce nu te pricepi)
  • Nu te grăbi că n-au intrat zilele-n sac.
  • Nu te întinde mai mult decât îți este plapuma.
  • Nu te juca cu focul! (Nu întreprinde lucruri periculoase)
  • Nu te juca cu un pistol, dacă...(?) are glonț în încărcător.
  • Nu te lua la întrecere cu alții, ci cu tine însuți.
  • Nu te pune la mintea nebunului.
  • Nu te pune la mintea nebunului.
  • Nu te pune la mintea nebunului, că te duci de râpă.
  • Nu te râde că te-ajunge!
  • Nu te râde că te-ajunge.
  • Nu-ți băga nasul in ciorba altuia.
  • Nu-ți băga nasul unde nu-ti fierbe oala.
  • Nu-ți bate joc de nenorocul altuia.
  • Nu-ți bate singur cuie in talpă.
  • Nu-ți da arama pe fată!
  • Nu-ți da în petic. (Nu face gafe.)
  • Nu-ți lua apă peste cap. (Ia atâta lucru cât poți duce la bun sfârșit)
  • Nu-ți lua apă peste cap. (Nu te angaja la ceva ce te depășește)
  • Nu-ți pune mintea la ce nu te pricepi.
  • Nu toate ale doctorului si nici toate ale popii. (Nu lua sfaturile chiar așa cum ți se dau)
  • Nu tot ce lucește, e diamant.
  • Nu tot ce zboară, se mănâncă.
  • Nu toți ce te bagă în căcat îți vor răul, și nici toți cei ce te scot de-acolo îți vor binele.
  • Nu umbla brambura. (Nu pierde vremea)
  • Nu umbla de colo-colo cu traista-n proțap.
  • Nu vede pădurea de copaci.
  • Nu vezi pădurea de copaci.
  • Nu vinde castraveți la grădinar.


Cuprins: Sus  A  B  C  D  E  F  G  H  I  Π J  K  L  M  N  O  P  Q  R  S  Ş  T  Ţ  U  V  W  X  Y  Z


O

  • O burtă plină nu poate învăța.
  • O femeie care este urâtă ca muma pădurii.
  • O femeie care e rea de muscă. (E curvă)
  • Obiceiul ușurează povara.
  • Obraznicul mănâncă praznicul.
  • Obrazul subtire cu cheltuială se tine.
  • Obrăznicia o dai afară pe ușă și ea intră pe fereastră.
  • Ochii care nu se văd, se uită.
  • Ochii sunt oglinda sufletului.
  • Ochii te sperie, mâinile te-ajută. (nu e așa mult de lucru cum pare)
  • Ochii văd, inima cere.
  • Ochii văd, inima cere, mai rău e când n-ai putere.
  • Ochiul stăpânului îngrașă vaca.
  • O mână spală pe alta și amândouă obrazul.
  • O mână spală pe alta și amândouă fața.
  • O mie de vorbe, doi bani nu fac.
  • Omul blând ca apa lină.
  • Omul bogat e ca iepurele - sare unde vrea.
  • Omul când n-are ce face se scarpină-n cap.
  • Omul care-i prost / N-are nici un rost.
  • Omul, cât îl lași atât se-ntinde.
  • Omul cât trăiește învață.
  • Omul caută leac unde simte că îl doare.
  • Omul cu rude nu piere.
  • Omul fără patrie e ca puiul fără mamă.
  • Omul gospodar își face iarna car și vara sanie.
  • Omul gospodar, face vara sanie și iarna car.
  • Omul harnic, muncitor, de pâine nu duce dor.
  • Omul hoț face vara sanie și iarna o pune pe foc.
  • Omu-nvață cât trăiește și când moare tot prost este.
  • Omul cât trăiește-nvață, și moare tot nătăfleață.
  • Omul la mânie, cade-n nebunie.
  • Omul în mânie, lesne se mângâie, dacă blând i se vorbește, ori răspunde-se mutește, ori lumea îl ocolește.
  • Omul nu e niciodată mulțumit - de ce are mai mult, de aia vrea mai mult.
  • Omul nu fuge de colac, / ci de ciomag.
  • Omul poate povățui pe altul, dar pe sine niciodată.
  • Omul rău e ca cărbunele, dacă nu te arde, te înnegrește.
  • Omul sfințește locul.
  • Omul de muncă-i lăsat, pasărea - pentru zburat. (fiecare cu rostul lui)
  • O persoană care este "ușă de biserică". (Cinstită, fără pată)
  • Oricând e loc de mai rău.
  • Orice cal ajunge gloabă.
  • Orice învăț iși are și dezvăț.
  • Orice laudă ascunde o doză de minciună și de invidie.
  • Orice lucru este bun la timpul său.
  • Orice minune nu ține decât trei zile.
  • Orice naș își are nașul. (Cine face rău va fi pedepsit)
  • Ori te poartă cum ți-e vorba, ori vorbește cum ți-e portul.
  • Or la bal, or la spital.
  • O vorbă rea rănește mai mult decât o sabie ascuțită.


Cuprins: Sus  A  B  C  D  E  F  G  H  I  Π J  K  L  M  N  O  P  Q  R  S  Ş  T  Ţ  U  V  W  X  Y  Z


P

  • P...a bună - în bălării. (Femeia săracă e iubăreață)
  • Păcală însurat și femeia nebună. (despre ingrate situații când ești însurat)
  • Păcală s-a luat după vecinul și a dat de bucluc.
  • Pădurea, dă coadă securei.
  • Până când să se întâmple un lucru îți iese părul prin căciulă.
  • Până copilul nu plânge, mama nu-i dă țâță. (cererea mobilizează oferta)
  • Până la Dumnezeu, te mănâncă sfinții! (E greu să-ți faci dreptate, să ți se facă dreptate)
  • Până nu faci foc nu iese fum. (Un zvon nu apare fără rost, fără o cauză)
  • Pân's-o dumiri Ion/ Ară plugul un pogon.
  • Până să faci tu un lucru îți iese părul prin căciulă.
  • Până și regii cei mari merg pe jos la closet.
  • P..a nu știe carte. (Expresie urâtă, folosită de cei care aleargă după femei)
  • Parcă e picat din lună. (Cineva zăpăcit)
  • Parcă ți-a iesit o păsărică din gură. (Ai spus un lucru înțelept.)
  • Părinții au mâncat aguridă, și la copii li se strepezesc dinții. (Părinții fac greșeli, copiii trag ponoasele.)
  • Pasărea se prinde la grăunțe, iar omul cu vorbă dulce.
  • Patru ochi văd mai bine decât doi.
  • Pauzele lungi și dese, cheia marilor succese.
  • Paza bună trece primejdia rea.
  • Pe afară-i vopsit gardul, înăuntru - leopardul. Lume-lume nu e glume! Șapte muzici - trei.(Laudă mare ce aduce a reclamă)
  • Pe cel furios în mânie, lesne îl supui, când dulce vei grăi lui, când vei tăcea de tot sau când vei fugi dinaintea lui.
  • Pe cine nu lași să moară, nu te lasă să trăiești.
  • Pe dinafară e frumos, dar pe dinăuntru e găunos.
  • Pentr-un boț de mămăligă, / râde prostu de se strică.
  • Peștele de la cap se împute (dar se curăță de la coadă).
  • Peștele cel mare, îl mâncă pe cel mic.
  • Pe toți să-i asculți, dar din mintea ta să nu ieși.
  • Pe toți ascultă-i bine, și apoi să faci ca tine.
  • Pică,... ca nuca în perete.
  • Pică pară mălăiață, în gura lui Nătăfleață.
  • Pisica are nouă vieți.
  • Pisica cu clopoței, nu prea prinde șoricei.
  • Pisica cum o arunci, tot în picioare cade.
  • Pisica de-i râzgâiată, nu prinde șoareci niciodată.
  • Plete lungi și minte scurtă, judecata mai măruntă.
  • Ploaia din mai, face mălai.
  • Plusul surprinzător, poate fi'ngrijorător.
  • Poale lungi și minte scurtă. Geaba le scurtară-n poale că nu au mintea mai lungă. (Păstorel Teodoreanu)
  • Poartă-te cum ți-e portul și vorbește cum ți-e vorba.
  • Pofta vine mâncând.
  • Politețea este cheia de aur care deschide toate ușile.
  • Pomul se cunoaște după roade, omul după fapte.
  • Porcul îl bați și el zice că-l scarpini.
  • Porcul unde se cacă, acolo mănâncă.
  • Povară mai grea decît spinarea ta să nu ridici, ca să nu te poticnești.
  • Prea mulți bucătari strică supa.
  • Prietenia e posibilă doar între oameni buni.
  • Prietenul la bani se cunoaște.
  • Prieteni noi mereu să-ți faci, dar pe cei vechi să nu-i lași.
  • Prieteni să ai puțini, dar buni.
  • Prieten, prieten (preten, preten), ... dar brânza-i pe bani.
  • Prietenul adevărat la nevoie se cunoaște.
  • Primăvara e bătaia peștelui.
  • Primăvara nu vine c-o singură floare.
  • Primiți-mă în casă până ce vă veți găsi dumneavoastră alta.
  • Prinde orbul, scoate-i ochii. (Cineva care s-a ascuns și nu poate fi pedepsit)
  • Prin muncă și stăruință, vei ajunge la dorință.
  • Printre flori cresc și buruieni.
  • Printre grâu, mălura crește.
  • Privighetoarea e o cioară înainte de a se mărita.
  • Prost, prost, da-i al nost'.
  • Prostia și mândria cresc pe aceași creangă.
  • Prostu' dacă nu-i fudul, parcă nici nu-i prost destul.
  • Ρrostul cere și deșteptul adună.
  • Prostul face ce vede și ce aude crede.
  • Prostul nu e prost destul, dacă nu e și fudul.
  • Prostul nu le știe, dar le nimerește.
  • Prostul se simte jignit înainte de-i vorbești.
  • Pune mâna, și o să pună și Dumnezeu mila!
  • Pune punctul pe „i”. (Vorbește la obiect)
  • Pune țara la cale. (A vorbi politică)


Cuprins: Sus  A  B  C  D  E  F  G  H  I  Π J  K  L  M  N  O  P  Q  R  S  Ş  T  Ţ  U  V  W  X  Y  Z


R

  • Racul nu-și schimbă mersul.
  • Rădăcina e amară dar roadele dulci.
  • Râd curcile de tine.
  • Râde ciob de oală spartă.
  • Râde ciocanul de nicovală.
  • Râde dracul de cătel, dar nu se vede pe el.
  • Râde prostul de deștept, dar nici el nu-i mai deștept.
  • Râde, râde dar surâde.
  • Rana se vindecă, dar semnul rămâne.
  • Rana veche ușor sângerează.
  • Râsul e frate cu plânsul.
  • Rău cu rău, dar mai rău e fără rău.
  • Răul se face mai lesne decât binele.
  • Râu faci, rău găsești.
  • Răzbunarea e arma prostului.
  • Recunoștința e o floare care crește pe mormânt.
  • Rușinosul roade osul. //?? <- Mincinosul roade osul


Cuprins: Sus  A  B  C  D  E  F  G  H  I  Π J  K  L  M  N  O  P  Q  R  S  Ş  T  Ţ  U  V  W  X  Y  Z


S

  • S-a dus de-a berbeleacul. (A căzut rostogolindu-se)
  • S-a dus la mama dracului. (Despre ceva care s-a pierdut)
  • S-a dus pe apa Sâmbetei.
  • S-a făcut o apă și-un pământ. (A dispărut)
  • S-a înfoiat ca varza / Și îngâmfat ca barza.
  • S-a învățat dezbrăcat / Și i-e rușine îmbrăcat.
  • Salutul între doi dușmani este primul semn al împăcării.
  • Salvarea celor învinși e să nu mai spere nimic.
  • Salvarea celor învinși e să nu mai spere nimic.
  • Să mai fie și un lup mâncat de oaie. (Un lucru de excepție)
  • Să ai "cei șapte ani de acasă". (Educatia copiilor o fac părinții înainte de a începe școala)
  • Să dai cum te lasă inima.
  • Să faci ce zice popa, nu ce face popa.
  • Să fii cu ochii în patru. (Să fii atent la ce se petrece în jurul tău, pentru a te apăra.)
  • Să fii "domn" e o-ntâmplare, să fii "om" e lucru mare.
  • Să fii om de omenie!
  • Să iei castanele din foc cu mâna altuia.
  • Să vezi și să nu crezi. (Un eveniment extraordinar)
  • Să-i faci observație prostului e ca și când ai trage un câine de urechi.
  • Să-i fie țărâna ușoară. (Se spune la mort)
  • Să împaci capra cu varza.
  • Să n-ajungi slugă la dârloagă. (Omul care "s-a ajuns" e rău de stăpân)
  • Sângele apă nu se face. (O persoană care iubește, favorizează sau apară pe cei din familia, neamul sau etnia sa.)
  • Să nu faci coarne la mâncare. (Nu fii pretențios)
  • Să nu faci lucru de mântuială.
  • Să nu fie samarul mai mare decât măgarul.
  • Să nu fii a cincea roată la căruță.
  • Să nu fii niciodată a cincea roată la cărută.
  • Să nu fii vaca pe care o mulg alții.
  • Să nu intri slugă la dârloagă (Cel care este însuși slugă își asuprește sluga)
  • Să nu mângâi pisica de la coadă la cap.
  • Să nu muști mâna care-ți dă de mâncare.
  • Să nu pierzi vremea.
  • Să nu pui cal de curse să tragă la plug.
  • Să nu știe stânga ce face dreapta. (Taină mare)
  • Să nu te bagi slugă la dârloagă. (Un om sărac ce "s-a ajuns" e rău ca stăpân)
  • Să nu-ți crezi ochilor.
  • Să nu-ti pleci urechea la tot ce spune lumea.
  • Să nu umbli cu cioara vopsită. (Să nu păcălești)
  • Să nu umbli cu zaruri măsluite. (Să fii cinstit)
  • Să nu umbli haihui. (Fără rost)
  • Să nu vinzi castraveți la grădinar.
  • Să nu vinzi pielea ursului din pădure.
  • Sărac cu duhul.
  • Sărac de-i suflă vântul prin buzunare.
  • Sărac, dar curat.
  • Sărac - lipit pământului.
  • Sărbătorile învrednicesc putorile.
  • Să scoti castanele din foc cu mâna altuia.
  • S-a sculat cu dosu-n sus.
  • S-a sculat cu noaptea-n cap.
  • S-a sculat odată cu găinile.
  • Să se ducă învârtindu-se. (Când dorești să scapi de cineva foarte repede.)
  • Să te ferească Dumnezeu de omul prost și de femeia beată.
  • Să-ți pleznească obrazul de rușine.
  • Să-ți ții vorba-n gură. (Să nu vorbești când nu trebuie)
  • Să vă dea Dumnezeu sănătate și casă de piatră. (Se spune la nuntă)
  • Să vă dea Dumnezeu sănătate și casă de piatră. (Urare. Se spune la căsătorie, la nuntă)
  • Să vezi si să nu crezi!
  • Se dă cu capul de ceasul morții. (Îl frământă o chestiune arzătoare)
  • Se grăbește ca fata mare la măritat.
  • Se linge pe buze de poftă.
  • Se mișcă ca ochii mortului. (E puturos)
  • Se prinde cartea de el ca părul pe broască.
  • Se simte cu musca pe căciulă. (Se simte vinovat)
  • Se ține bățos. (De neînduplecat)
  • Se ține de om ca păduchele de câine.
  • Se ține scai de capul omului.
  • Seamănă ca două picături de apă.
  • Soacră-soacră poamă acră, de te-ai coace cât t-ai coace, dulce tot nu t-ei mai face.
  • Socoteala de acasă nu se potrivește cu cea din târg.
  • Soare cu dinți.
  • Speranța moare ultima.
  • Spune-mi cu cine te însoțești, ca să îți spun cine ești.
  • Stai tot timpul cu frica-n sân.
  • Strâmbii îi mănâncă pe ăi drepți.
  • Strâmbii mănâncă țara, că drepții nu mai apucă.
  • Strânge bani albi pentru zile negre.
  • Strici orzul pe gâște.
  • Strop cu strop se face marea.
  • Supăratului i se taie nasul.
  • Surdul nu le aude, dar le potrivește.


Cuprins: Sus  A  B  C  D  E  F  G  H  I  Π J  K  L  M  N  O  P  Q  R  S  Ş  T  Ţ  U  V  W  X  Y  Z


Ș

  • Șantierul "cucu". Nu iei bani, dar ai de lucru. (muncă rău plătită)
  • Și-a găsit dracu căpacu.
  • Și-a pus picioarele pe spinare. (S-a dus învârtindu-se)
  • Și-așa-i bine, și-așa-i rău. (Pe deoparte e bine, pe de altă parte e rău)
  • Și cu buzele unse si cu slănina in pod. (dorinți nemăsurate)
  • Și cu-o floare, și cu zece, primăvara tot se trece. (nu cantitatea face calitatea)
  • Și cu oile toate și cu lupii prieteni nu se poate. (câștigu are limite naturale)
  • Și deșteaptă și frumoasă și devreme acasă. (despre dorinți nemăsurate)
  • Și lupul de foame iese din pădure afară. (la nevoie se întâmplă multe lucruri necrezute)


Cuprins: Sus  A  B  C  D  E  F  G  H  I  Π J  K  L  M  N  O  P  Q  R  S  Ş  T  Ţ  U  V  W  X  Y  Z


T

  • Tace si le face.
  • Taie frunză la câini.
  • Te-ai dus bou și te-ai întors vacă. (Nu ai învățat/priceput nimic.)
  • Te-ai făcut de cacao. (De rușine)
  • Te-a prins cu mâța-n traistă. (Ai mințit)
  • Te-a prins cu ocaua mică. (Ești necinstit)
  • Te ard de nu te vezi. (Amenințare cu o pedeapsă gravă)
  • Te bagi în toate ca măraru-n bucate.
  • Te faci de garagață / de băcănie / de bășcălie / de panaramă / dă râsul lumii.
  • Te grăbești ca mireasa.
  • Te roade sărăcia precum rugina fierul.
  • Te scumpești la tărâțe și te ieftinești la făină.
  • Timpul vindecă orice rană. (E cel mai bun doctor)
  • Toamna se alege pleava de grâu.
  • Toamna se numără bobocii.
  • Toate la vremea lor.
  • Toate loviturile rănesc, ultima omoară.
  • Tot pățitu-i priceput.
  • Tot tiganu' isi laudă ciocanu'.
  • Trag feciorii la frumoase ca muștele la ... dulceață. (eufemism)
  • Trai neneaco, pă/cu banii babachii. (Cu banii lu' babacu)
  • Trai pe vătrai. (Cineva care o duce bine fără să muncească)
  • Trei lucruri nu lasă în pace pe om: vinul, femeia și banul.
  • Tu le faci, tu să le tragi.
  • Tu-mi spui mie că rața-npunge, când ea măcăie și fuge?


Cuprins: Sus  A  B  C  D  E  F  G  H  I  Π J  K  L  M  N  O  P  Q  R  S  Ş  T  Ţ  U  V  W  X  Y  Z


Ț

  • Țânțarul nu te lasă să te odihnești, dar nici nu te lasă să muncești. (despre mici neajunsuri cu bătaie lungă)
  • Țara arde și baba se piaptănă. (despre indolenți în situații generale grele)
  • Țigările sunt cuie de coșciug.
  • Ține-te în pielea ta, ca să nu dai de belea. (despre riscul unei comportări inoportune)
  • Ține-ți limba-n gură ca să ai friptură. (avertizare la vorbe negândite)
  • Toți leneșii obișnuiesc să-și facă planuri mari.


Cuprins: Sus  A  B  C  D  E  F  G  H  I  Π J  K  L  M  N  O  P  Q  R  S  Ş  T  Ţ  U  V  W  X  Y  Z


U

  • Uitarea îndepărtează, amintirile apropie.
  • Uită de la mână pân-la gură.
  • Ulciorul nu merge de multe ori la apă.
  • Umblă cu brișca (cuțitul) la carâmbul cizmei. (E prevăzător sau periculos)
  • Un bărbat adevărat are argint la tâmple, aur în pungă și oțel unde trebuie.
  • Una dreaptă și zece strâmbe.
  • Una gândește cârciumarul, și alta bețivul.
  • Un arbore nu face pădure.
  • Una vorbim, bașca ne-nțelegem.
  • Un bogat când moare, săracul fluieră.
  • Un bordei să ai, dar să fie al tău.
  • Unde a dus surdul roata și mutul iapa.
  • Unde a fost, are să mai fie. (istoria se repetă, istoria n-are sfârșit )
  • Unde a mers mia, merge și suta! (Alternativa expresiei anterioare)
  • Unde dai și unde crapă. (O acțiune cu efect neașteptat)
  • Unde e minte multă e și nebunie multă.
  • Unde e sărăcie e și ceartă.
  • Unde e una, se strâng mai multe.
  • Unde e vorba multă, acolo treaba e scurtă.
  • Unde-i banul, acolo-i și mintea.
  • Unde-i lege, nu-i tocmeală.
  • Unde-i minte-i și prostie.
  • Unde nu faci foc, nu iese fum.
  • Unde nu-i cap e vai de picioare.
  • Unde nu-i, nici Dumnezeu nu cere.
  • Unde nu merge suta, merge mia.
  • Unde pune omul mâna, pune Dumnezeu mila.
  • Unde sare și unde te lovește.
  • Unde-s doi puterea crește. (Dacă amândoi trag în aceeași parte)
  • Unde sunt doi soldați, unul ia comanda.
  • Unde sunt popi mulți, moare pruncul nebotezat.
  • Unde-ți umblă mintea! (Consideri că cineva are idei ieșite din comun)
  • Unde umblă câinii cu covrigi în coadă.
  • Unii au cap ca să nu le plouă în gât.
  • Un lup în piele de oaie.
  • Un munte s-a scremut, și un șoarece s-a născut.
  • Un om prost are cap zevzec.
  • Un prieten nu se pierde.
  • Un tăntălău mai mare nici că se poate.
  • Unul care a ajuns cineva. (A căpătat renume)
  • Unul care-i fripturist. (Profită de ocazie nu tocmai cinstit)
  • Unul care trage spuză pe turta lui. (Care își asumă meritele altora)


Cuprins: Sus  A  B  C  D  E  F  G  H  I  Π J  K  L  M  N  O  P  Q  R  S  Ş  T  Ţ  U  V  W  X  Y  Z


V

  • Vânzătorul care trage la cântar.
  • * Varianta: Țara arde și nebunul își pârlește ciomagul.
  • Vezi că-i albă și zici că-i neagră. (Încerci să ascunzi adevărul)
  • Vezi paiul din ochiul altuia, dar nu bârna din ochiul tău.
  • Viața leneșului e grea și mai mult înveți din ea.
  • Viața-i viață legată cu ață: s-a rupt ața, s-a dus viața!
  • Vinde făina cu ocaua mică. (despre cântar necinstit)
  • Vine iarna, n-am palton/ Nu-i nimica, am baston.
  • Vinul dezleagă limbile. (Romanii spuneau: In vino veritas.)
  • Vorba de rău se duce ca glonțul, iar cea de bine abia se aude.
  • Vorba dulce e ca sarea în bucate.
  • Vorba dulce mult aduce.
  • Vorba e ca acul: poate să coasă, dar poate să și înțepe.
  • Vorba e făcută ca să ascundă gândurile.
  • Vorba-i de argint, tăcerea-i de aur.
  • Vorba multă - sărăcia omului.
  • Vorbele trec, faptele rămân.
  • Vorbe spuse la mânie sunt ca cele-n bucurie. (la extrem rezonabilul lipsește)
  • Vorbești de lup și lupu-i la ușă.
  • Vrabia mălai visează. (Un scop greu de atins)
  • Vrea să facă din rahat bici. (Lucru imposibil)
  • Vrea să fie și grâul scump și făina ieftină.
  • Vulturul nu prinde muște.


Cuprins: Sus  A  B  C  D  E  F  G  H  I  Π J  K  L  M  N  O  P  Q  R  S  Ş  T  Ţ  U  V  W  X  Y  Z


Z

  • Zece înțelepți nu pot să descurce ceea ce un nebun a încurcat.
  • Zece luni nu fac cât un soare.
  • Zgârcit de-și mănâncă de sub unghie.
  • Zgârcitul e totdeauna sărac.
  • Zidul alb e hârtia nebunilor.
  • Ziua bună multă vreme nu ține.
  • Ziua bună, dimineața se cunoaște.
  • Ziua bună se laudă seara.
  • Ziua caută-ți de lucru iar noaptea de somn.
  • Ziua frumoasă de dimineață se cunoaște.
  • Ziua fuge de bivoli și noaptea le dă cu coarnele.
  • Ziua multe descoperă.