Sfântul Grigorie Palama

Citate de Sfântul Grigorie Palama, de la Wikicitat
Jump to navigation Jump to search

Sfântul Grigorie Palama - teolog ortodox, teoreticianul isihasmului.

  • Cum poate fi văzut Cel nevăzut? Dacă leapădă cineva duhul lumii, pe care Părinții îl numesc întuneric spiritual așezat pe inimile necurățite, și se purifică de toată voința proprie, dacă se desface cineva de orice tradiție omenească, ... dacă în sfârșit își concentrează pe cât posibil toate puterile sufletului și își înfrânează toată atenția cugetării - dacă, ajuns în starea aceasta, petrece mai întâi cu mintea în contemplările potrivite cu firea și plăcute lui Dumnezeu, apoi, depășindu-se pe sine, primește înăuntrul său Duhul de la Dumnezeu, care cunoaște cele ce sunt ale lui Dumnezeu precum duhul omului cunoaște cele ce sunt ale omului (I Corinteni II, 11), și Îl primește pentru a cunoaște, cum zice Pavel, cele dăruite lui mistic de Dumnezeu, „pe care ochiul nu le-a văzut și urechea nu le-a auzit și le inima omului nu s-au suit” (I Corinteni II, 9), cum nu va vedea acela prin Duhul primit lumina nevăzută?... Cei ce le văd primesc ochi duhovnicești și au mintea lui Hristos, cu ajutorul cărora văd ce nu se poate vedea și înțeleg ce nu se poate înțelege. Doar nu este Sieși nevizibil Dumnezeu, ci celor ce-L privesc și-L cugetă cu ochi și cugetări create și naturale.
  • N-a numit nimeni lumină știința ce ne vine prin simțuri, cu toate că și aceasta e cunoștință, uneori chiar foarte sigură, ci numai pe cea rațională și care vine prin minte.
  • Orice raționament... e răsturnat de alt raționament, viața însă, cine o răstoarnă?...
  • Se arată [Dumnezeu] în mintea curată ca într-o oglindă, rămânând după ceea ce e în Sine, nevăzut. Căci acesta e caracterul formei din oglindă: că arătându-se nu se vede și e cu neputință să privești și în oglindă, dar și în sine, aceea ce produce forma din oglindă. În timpul de acum așa Se arată Dumnezeu în inimile curățite. Atunci însă, cum se spune, față către față (I Corinteni XIII, 12). Cei care nu cred că Dumnezeu poate fi văzut ca o lumină mai presus de lumină, pentru că n-au experiat și n-au văzut cele dumnezeiești, ci afirmă că poate fi contemplat numai rațional, se aseamănă orbilor, care simțind căldura soarelui, nu cred celor cu vedere când spun că soarele e și luminos.
  • Vederea [lui Dumnezeu] nu e numai o vedere ce ar consta într-o negație a tuturor (κατα αποφασον), căci vede mintea ceva; și apoi Cel ce este atotdivin și cu totul deosebit de altceva, e mai presus și de vederea prin negație, Dumnezeu fiind mai presus nu numai de cunoaștere, ci și de necunoaștere, fiind în realitate ascunsă chiar și manifestarea Sa. Căci aparițiile divine, chiar dacă sunt simbolice, cuprind în ele necunoscutul, în sensul de depășire.


Sursa: Dumitru Stăniloae, Viața și învățătura Sfântului Grigorie Palama, cu patru tratate traduse, Editura Scripta, București, 1993.