Utilizator:SCriBu/Jurnalul fericirii

Salt la: navigare, căutare
  • Să nu judecăm pe alţii, dar când arde casa vecinului nu stau să mă rog şi să mă îmbunătăţesc; chem pompierii, alerg la cişmea. De nu, se numeşte că sunt fudul şi că nu-mi iubesc aproapele.
    • Denis de Rougemont .18
  • Este drept că nu avem voie să ne răsculăm împotriva lui Nero căci orice putere de Sus este, dar nici nu trebuie să-i sărim lui Nero în ajutor dacă se întâmplă să fie atacat.
    • Macaulay .18
  • Iubesc naivitatea, dar nu la bărboşi.
    • Léon Daudet .19
  • A vorbi sau a tăcea e tot una cu să trăieşti ori să mori.
    • Brice Parain .20
  • Vine mereu în istorie o clipă când cei care afirmă că doi plus doi fac patru sunt pedepsiţi cu moartea.
  • De la un anume punct al suferinţei şi nedreptăţii încolo nimeni nu mai poate face nimic pentru nimeni, şi durerea e sihastră.
    • Camus .29
  • Dialectica e tot una cu iadul.
    • Brice Parain .30
  • Citeşte şi încearcă să te alegi cu un folos. O să ai parte de o bună distracţie în mormânt.
    • Nicolai Semenovici Leskov .31
  • Viaţa mea îşi are secretul ei, sufletul meu, misterul său.
    • Ma vie a son secret, mon âme son mystère.
    • Arvers .31
  • Pare-se că există două teorii, cu totul potrivnice, despre originea speciei umane. Unii susţin că omul coboară din maimuţă, alţii că a fost creat de Dumnezeu. Se ceartă grozav. Eu unul cred că se înşeală şi unii şi alţii. Teoria mea este următoarea: cei care cred că omul coboară din maimuţă, coboară cu adevărat din maimuţă şi alcătuiesc o rasă aparte, în afara rasei oamenilor creaţi de Dumnezeu şi care cred şi ştiu că au fost creaţi de Dumnezeu.
    • Leon Şestov .33
  • Datorită bucuriei, frumuseţea lumii ne pătrunde în suflet. Datorită durerii, ne pătrunde în corp.
  • Prag drumeţul trece lin, / împietrit prag- de durere / Scânteiază-n încăpere / Brusc pe masă… pâine, vin.” Cf. O seară de iarnă, a 2-a variantă în G. Trakl, Poezii, trad. Mihail Nemeş, Editura „Minerva”, Bucureşti, 1988, p. 57.
    • Wanderer tritt still herein;

Schmerz versteinerte die Schwelle. Da erglänzt in reiner Helle Auf dem Tische Brot und Wein.

    • Georg Trakl .34