Viktor Frankl

Citate de Viktor Frankl, de la Wikicitat
Salt la: navigare, căutare
Viktor Frankl

Viktor Emil Frankl (n. w:26 martie w:1905 la w:Viena - d. w:2 septembrie w:1997) este părintele logoterapiei - cea de a treia școală vieneză de w:psihoterapie, având două doctorate - în neurologie și filosofie, supraviețuitor a patru lagăre naziste. Mama sa provenea dintr-o veche familie evreiască de viță nobilă a Pragăi.

  • Printre strămosii mamei mele se numără Rashi, care a trăit în w:secolul al XII-lea și Maharal, renumitul mare-rabin al Pragăi. Aproape că m-am născut în renumita cafenea Siller Café din Viena. Acolo a simțit mama mea prima dată durerile nașterii într-o frumoasă după masă de primăvară din martie 26, 1905. Ziua mea de naștere coincide cu ziua în care a murit Beethoven. (“Recollections” - Frankl Autobiography, 2000)
  • Omului îi poate fi luat totul, dar nu și ultima dintre libertățile omenești: aceea de a-și alege atitudinea într-un anumit set de circumstanțe, de a-și alege propriul fel de a fi.

Contextul în care face Frankl această afirmație este următorul:

Noi, cei care am trăit în lagărele de concentrare, ne putem aminti de acei oameni care, trecând din baracă în baracă, își dăruiau altora ultima lor bucată de pâine. Vor fi fost puțini la număr, dar îndeajuns de mulți pentru a dovedi ca 'totul îi poate fi luat omului, mai puțin un lucru: ultima dintre libertăți - aceea de a-și alege atitudinea într-un anumit set de circumstanțe, de a-și alege propriul mod de a fi - [Viktor Frankl, 'Man's search for meaning')

Cartea sa de căpătâi - "Man's search for meaning" (Omul în căutarea sensului, n. nst.), rezumă experiența sa din lagărul de concentrare, unde a putut verifica "la cald" principiile Logoterapiei, pe care deja le stabilise în timpul muncii sale ca neurolog la cel mai mare spital policlinic din Viena (Rotschild).

Viktor Frankl - Man's search for meaning (Omul în căutarea sensului, n.nst.)


Logoterapie[modificare]

  • "Nici un animal nu își pune întrebarea dacă viața lui are sau nu sens, pe când omul, o face! Este privilegiul său, acela că îi pasă ca viața sa să aibă sens!"
  • -I wouldn’t subscribe to a sentence included in a letter that Sigmund Freud once wrote to Princess Bonaparte, when he said “at the moment a man doubts or asks the question what is the value of his life, doubts the meaning of his existence, he is sick”. I don’t think that he is really sick. I rather think that this is the manifestation of his state of being human! Truly human! No ant, no bee, no animal will ever raise the question whether or not its existence has a meaning, but man does! It’s his privilege that he cares for a meaning to his existence (Frankl Lecture: “Youth in search of Meaning”, Toronto Youth Corps, 1973)

Pledoarie pentru optimismul tragic[modificare]

  • "Prin optimism tragic înțeleg că cineva este și rămâne optimist în ciuda 'triadei tragice', așa cum se numeste ea in logoterapie și care este formată din acele evenimente umane care sunt circumscrise de: suferință, vinovăție și moarte."..."trebuie să nu uităm că optimismul nu poate fi comandat sau poruncit. Omul nu se poate forța să fie optimist fără motiv, împotriva oricăror vitregii ale soartei, împotriva oricărei speranțe. Ceea ce este adevarat în ce privește speranța, este de asemenea adevărat și pentru celelalte două componente ale triadei (triada opusă celei tragice - n.nst.), întrucât credința și dragostea nu pot nici ele să fie comandate sau poruncite."... Frankl susține că nevoia omului de sens este fundamentală și că de îndată ce omul găsește un rost vieții sale în pofida vitregiilor soartei, el devine capabil să facă față triadei tragice.

Iată cum definește Frankl disperarea:

D = Sf - Ss

unde:

D - Disperare
Sf - Suferință
Ss - Sens

adica:

Disperarea este [o] Suferință lipsită de [fara] Sens.

De îndată ce omul găsește un sens pentru suferința sa ori un sens în viața sa în pofida suferinței sale, el devine capabil să o îndure. Frankl îl citează aici pe Nietzsche: "He who has a why to live for, can bear almost any how." (Cel care are un motiv pentru care să traiască, poate îndura aproape orice - n.nst.)

Extras dintr-o apariție televizată a lui V. Frankl la televiziunea austriaca, din 1977 (la varsta de 72 de ani)
  • "Daca ascultam cu o atentie ceea ce ne ofera întelegerea de sine prereflexiva, foarte rar verbalizata a omului, atunci chiar si omul cel mai simplu întelege despre ce e vorba.

În primul rând exista un sens pe care eu îl pot gasi atunci cand creez o opera, sau cand sunt activ si savarsesc o fapta; în al doilea rând, exista un sens cand traiesc ceea ce numesc a fi binele, frumosul, adevarul, oricum doriti sa îl numiti, sau cand îl vietuiesc pe un alt om în unicitatea sa, ceea ce înseamna iubire, asadar, în slujirea unei cauze, în iubirea pentru o persoana eu pot gasi un sens.

  • Dar interesant este ca între noi, medicii, care avem de a face cu bolnavii, cu ologii, cu paralizatii, esential este ca ceea ce este creator, valorile pe care le putem trai, care se diminueaza si dispar în aceste cazuri, le gasim si aici.. Exista un sens si aici, sens pâna la ultima rasuflare, pâna la ultima bataie de inima, un sens în faptul ca suferinta poate fi îndurata, poate fi purtata.
  • Este o capacitate specific umana, despre care noi putem depune marturie, despre ceea ce poate realiza omul, acea capacitate de a transforma, de a transfigura o tragedie într-un triumf pe plan uman. Noi, medicii, suntem martorii acestei capacitati. Cat au avut de suferit oamenii care au murit în lagarele de concentrare! În ce fel, cu cata liniste, cu cat eroism au trecut ei prin acestea! Eu am avut ocazia sa fiu martorul unor asemenea cazuri. Si aceasta vreau eu sa inspir pacientilor mei, sa inspir prin conferintele mele. Pâna în ultimul moment exista posibilitatea de a directiona tragedia noastra, de a transforma o tragedie într-o realizare, respectiv cea mai mare realizare umana posibila."
Extrase traduse din cartea Man's search for meaning

Crezul meu psihiatric[modificare]

  • "Nu se poate concepe nimic care să îl conditioneze într-atât de mult pe om încât să îl lase fară nici cea mai mică urmă de libertate. De aceea chiar si în cazurile nevrotice si psihotice, o rămăsită de libertate tot îi rămne omului, oricât de limitată ar fi ea. Într-adevăr, nucleul cel mai lăuntric al personalitătii pacientului nu este nici măcar atins de psihoză.

O persoană psihotică incurabilă poate să îsi piardă utilitatea, dar să îsi păstreze demnitatea sa de om. Acesta este crezul meu psihiatric. Fără el as considera că nu merită să fi psihiatru. De dragul cui as fi? Doar de dragul unei masinării a creierului distruse, care nu poate fi reparată? Dacă pacientul nu ar fi mai mult decat atât, eutanasia ar fi justificată."


Psihiatria reumanizată[modificare]

  • "Prea mult vreme – de fapt o jumătate de secol – psihiatria a încercat să interpreteze mintea omului mai degrabă ca un mecanism si, în consecintă, si terapia bolilor mentale mai degrabă în termenii unei tehnici. Eu cred că acest vis a fost suficient de mult visat. Ceea ce începe să mijească acum la orizont nu sunt schitele unei medicini psihologizate, ci cele ale unei psihiatrii umanizate.

În orice caz, un medic care ar continua să îsi vadă rolul în principal ca unul de tehnician ar mărturisi prin aceasta că el nu vede în pacientul său nimic mai mult decât o mnasinărie, în loc să vadă dincolo de boală, fiinta lui umană! Fiinta umană nu este un lucru printre alte lucruri; lucrurile se determină unele pe altele, în vreme ce omul se auto-determină. Ceea ce le devine – în limitele înzestrării sale si ale mediului său – este ceea ce el a făcut din sine însusi. În lagărele de concentrare, de pildă, în aceste laboratoare pe viu, pe aceste piste de încercare, am văzut si mărturisim că unii din tovarăsii nostri s-au comportat asemenea porcilor, în vreme ce altii s-au comportat ca sfintii. Omul poartă în sine ambele potentialităti; pe care dintre acestea o actualizează, depinde de deciziile sale, iar nu de conditiile în care să găseste. Generatia noastră este realistă, căci am ajuns să cunoastem omul asa cum este în realitate. Nu-i asa, omul este acea fiintă care a inventat camerele de gazare de la Auschwitz! Dar, el este deopotrivă acea fiintă care a intrat în aceste camere de gazare cu capul sus, cu rugăciunea Tatăl nostru sau Shema Israel pe buzele sale."


Povestea unui om care a devenit un numar, care a devenit om[modificare]

  • „Intr-o zi, după eliberarea mea, m-am plimbat pe câmpurile înflorite, mult, mult de tot, înspre târgșorul de lângă lagăr. Ciocârlii se avântau spre cer și le ascultam trilurile vesele. Nu era țipenie de om cât vedeai cu ochii. Nu era nimic altceva decât pământul și cerul nesfârșit și bucuria ciocârliilor și nemărginirea spațiului. M-am oprit, am privit în jur, și sus spre cer și am căzut în genunchi. În clipa aceea nu mai știam de mine și de lumea din jur – un singur lucru era prezent în mintea mea – mereu același: „Am strigat către Domnul din închisoarea mea strâmtă și El mi-a răspuns în nemărginirea spațiului”. Cât de mult am stat îngenuncheat și am repetat aceste cuvinte, mintea mea nu-și poate aduce aminte… Dar știu că în ziua aceea, în ceasul acela, am început o viață nouă. Pas cu pas am progresat până când am devenit din nou o ființă umană”. - Man's search for meaning

"One day, a few days after the liberation, I walked through the country past flowering meadows, for miles and miles, toward the market town near the camp. Larks rose to the sky and I could hear their joyous song. There was no one to be seen for miles around; there was nothing but the wide earth and sky and the larks' jubilation and the freedom of space. I stopped, looked around, and up to the sky - and then I went down on my knees. At that moment there was very little I knew of myself or of the worlds - I had but one sentence in mind - always the same: "I called to the Lord from my narrow prison and He answered me in the freedom of space." How long I knelt there and repeated this sentence memory can no longer recall. But I know that on that day, in that hour, my new life started. Step for step I progressed, until I again became a human being." - Man's search for meaning

Legături externe[modificare]

  • [1] - Situl oficial Viktor Frankl (.org)
  • [2] - interviuri cu Viktor Frankl (sit personal); download
  • [3] Un film documentar exceptional despre experienta lui Frankl la Auschwitz